CEAI DE COZI DE TOPOR
Primele sunt ceaiuri terapeutice, ceaiuri tradiţionale. Pe lângă aceste ceaiuri lecuitoare de pe vremea Babei Dochia, de la Ioranna, cea înzestrată cu harul luminii, am aflat că sunt şi ceaiuri otrăvitoare tot din vremurile cele de mult, dintre care cel care a otrăvit cel mai mult poporul român este cel din cozi de topor.
După 1990 poporul român a fost zilnic otrăvit de cozile de topor, vizual şi auditiv pe toate căile posibile. Acest ceai otrăvitor este folosit cu scopuri propagandistice de torsionare a realităţii sociale, economice şi politice, de deformare şi denaturare a realităţii, de dispreţuire şi defăimare a tot ce este tradiţional, românesc, naţional, dar mai ales dezinformarea, dezinformarea în interesele străinilor. Ceaiul cozilor de topor se dă în doze masive pentru efectul lui halocinogen, iluzoriu ce distrage de la comprehensiunea realităţii pe care o înlocuieşte cu false teorii şi iluzii.
Primul ceai al cozilor de topor a fost că nu suntem europenii! Ne-au băgat pe gât acest ceai pentru un scop bine urmărit - să ne cerşim intrarea în Europa! Şi cozile de topor şi-au atins obiectivul. Ani de zile ne-am cerşit intrarea în Europa, în care eram atestaţi de mii de ani, din care am fost scoşi de europenii occidentali şi de unguri. Am mers atât de departe cu cerşeala în Europa, încât elitele culturale bucureştene au lansat vorba: “ruşinea de-a fi roman”. Câtă decădere, datorită faptului că am fost drogaţi cu ceaiul cozilor de topor.
A doua doză de ceai de cozi de topor a fost intrarea în NATO! Istoric privind, odată cu desfiinţarea pactului de la Varşovia, trebuia să se desfinţeze şi NATO, atunci războiul rece ar fi sucombat cu adevărat. Dar nu a fost aşa, pactul NATO s-a extins dând năvală până la frontiera slavă, ceea ce a mărit tensiunea militară în zonă, a reanimat din nou războiul rece. Cozile de topor au împins România în această tensiune militară şi acum vedem rezultatele. Normal România trebuia să rămână neutră din punct militar, pentru că NATO, vine şi pleacă când vrea, pe când Rusia este statornic în coastele noastre geografice nu ca pactele care se fac şi se desfac numai după interesele dominanţilor. Românii trataţi cu ceai de cozi de topor au fost obnubilaţi şi nu au mai raţionalizat situaţia, au devenit istoric amnezici la soarta înţelegerilor şi tratatelor anterioare. Ei bine, acum bravii ostaşi români cad la datorie în Afganistan!
Bineînteles, că suntem nu numai o ţară europeană, suntem o naţiune europeană la fel ca şi celelalte şi locul nostru a fost şi trebuie să fie în comunitatea europeană sau uniunea europeană de astăzi, cea care se poavazează cu steluţe pe steaguri alabastre. Dar şi în acest caz am fost drogaţi cu ceaiul cozilor de topor, şi în loc să intrăm normal şi cu demnitate, am plătit şi plătim un preţ foarte scump şi cu toate acestea suntem priviţi şi trataţi mai rău decât ţiganii, care sunt mai europeni decât noi.
Vorbind de incriminările, acuzaţiile şi preţurile plătite după 1990, comunitatea evreiască internaţională ne-a agasat şi otrăvit, draga de ea, cu tot felul de delicte şi crime abominabile, direct sau prin codiţe de topor, încât am ajuns să plătim despăgubiri de holocaust pentru peste 400.000 de evrei, o cifră atât de falsă încât şi adevăraţilor holocastrologi le e ruşine de ea; supravieţuitorilor le-am dat pensii şi am restituit toate proprietăţile solicitate de urmaşii urmaşilor. Iar urmaşii care doresc să aibă cetăţenie românească o primesc acasă în plic în urma unei cereri, în timp ce românii din pretutindenea extraromânească li se lungesc urechile până în ceruri ca să o primească. Bineînţeles, pentru o minte lucidă, ce refuză ceaiul cozilor de topor, apare bizară ideea reîncetăţenirii română a evreilor, care s-au lepădat de ea în vremea comunismului Anei Pauker şi a epocii de aur? Sau, acum, când suntem cotaţi antisemiţii nemiloşi, sălbatici, cruzi şi plătim grele despăgubiri pentru 400.000 de evrei? ş.a.m.d.
Ce să facem dacă elitele politice, istorice şi culturale se feresc, ca dracul de tămâie, să prezinte antidotul ceaiului de cozi de topor? Ele, săracele marionete, nici măcar nu se ating de acel, rar şi binefăcător pentru personalitate, ceai de cozi de demnitate.
Azi mâine, de aproape o sută de ani, comunitatea internaţională ungurească, ne toarnă pe gât cu îndârjire, ceai de cozi de topor, dar în ultimii douăzeci ne otrăveşte. Deşi istoria noastră, realitatea românească actuală, conceptele democratice europene şi internaţionale pot demonstra adevărul care ne este favorabil, politicienii români care prin orice mijloace vor să ajungă la putere, nu spre binele Ţării ci al lor personal, au devenit cozi de topor în mâna UDMR-ului, o organizaţie agresivă a segregaţiei şi iredentismului. Petre Roman, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Adrian Năstase dar mai ales Băsescu Traian cu scutierul lui Emil Boc sunt cele mai lungi cozi de topor antiromâneşti. Doriţi explicaţii, argumente? Le aveţi în faţa dumneavoastră, totul este să le priviţi în faţă şi să le comentaţi curajos, deschis. Să contracaraţi propaganda care vă dezinformează şi manipulează, altfel România va ajunge doar o tristă amintire.
Asta cu România doar o amintire, nu-mi aparţine, eu nu sunt un pesimist ca Augustin Buzura, care a folosit-o în revista lui, “Cultura”, din 30 iunie 2011, ascultaţi: Preşedintele asvârle cu bucăţi de ţară după ungurii care, între timp, şi-au reamintit de alte trei judeţe, de la graniţa cu Ungaria. Partiumul de odinioară al Ungariei Mari. Preşedintele este acest odios Băsescu Traian, care vinde România cum a vândut şi flota, iar cele trei judeţe sunt Satu Mare, Sălajul şi Clujul, ce trebuie să devină punte ungurească cu secuimea, care astăzi îşi zice ungurime şi în curând va pretinde că Limba Română să devină facultativă sau să o înveţe în ungureşte, pentru că ei şi examenul de carnet de şofer îl dau în ungureşte, au dreptul, ei şi ţiganii fiind singurii cetăţeni din România care au numai drepturi...
Mai luaţi o gură amară de ceai de cozi de topor...
CORNELIU FLOREA Iulie 2011 PENSIUNEA SARMIS
Adaugă comentariu nou