CONFLUENŢE: Poeţi basarabeni contemporani
Arcadie Suceveanu:
Poemul de trecere
Să te transferi în starea unui tei
Şi să priveşti prin prisma lui de floare,
Să ari lumina cu statui de zei
Peste câmpii de mituri necesare.
Să-mbraci viziunea ierbii şi să vezi
Că-ţi dă în spic de dragoste chitara,
Să arzi ca roua şi să n-ai dovezi,
De glasul tău să crească-n câmp secara.
Clepsidra zilei s-o încarci cu crini,
Înalt acord al muzicii din sfere.
Când vei cânta în pomii anonimi,
Să se aprindă muguri de-nviere.
Să ţipe fructul, ca un prunc, în flori
Şi-n somnul pietrei iarba viitoare,
Să plângă magii-n patul lor de nori
Şi steaua-n tronul ei de lăcrimare.
Emilian Galaicu Păun:
Ikebană
ca pe ace - trupurile noastre-ngenuncheate-n ikebană
sub diferite unghiuri faţă de
dumnezeu
ca trei crucificaţi de pe golgota
altfel (acor)dându-şi fiecare
sufletul
pentru a-L recepta
atât de singuri că se naşte:
eli eli lama sabacthami!
şi strigătul eliberat propagă
hotarele fiinţei dincolo
de spaţiul domestic unde
- ca pe ace - trupurile noastre-ngenuncheate-n ikebană
fac umbră
pământului şi-ncearcă-ncearcă-ncearcă să pătrunză
dincolo de amin-
tirea alor mei tăi săi - stafii pe mirişte -
ca pe ace - îngenuncheată ikebană
o ţară-n patruzeci şi şase: "dă-ne-o
nouă astăzi!"
când însuşi Tatăl nostru-asemeni nouă
este -
ca pe ace - îngenuncheată ikebană
în trei feţe: nu ştie nici una
ce fac celelalte două, fiindcă
tac nu-aud nu văd nici chiar cu umbrele
nu se intersec...
Valeriu Matei:
Ploi în aprilie
plouă în aprilie cu zgomot de paşi obosiţi
de parcă-n prunci orfani azi plânge Dumnezeu
şi-i neîncăpătoare umbrela tinereţii
(mai tineri cu o moarte mereu)
de lăncile reci ale ploii cum stăm sprijiniţi,
e ziua Învierii, dar vestea nu-şi are vestiţii
destinului, întru împlinire, îi mai lipseşte-un popor,
ne-au îngropat în pulberea urii lor
pelticii veseli luându-şi arginţii
şi drumu-i mereu la-nceput,
bifurcat ca o limbă de şarpe,
meandrele şi le poartă dincolo de obişnuinţă, de fire,
din valea plângerii norii pogoară lent şi subţire
firele reci ale ploii ca strunele rupte din harpe...
paşii se întrerup, radiaţi din indefinitul prezent,
măsura sfinxului pulverizat bântuie zările,
în scriptele clipei defilează iertate erorile,
apelul muţeniei îşi flutură condica lent
şi plouă de parcă s-ar potoli
setea morţii făr’ de măsură
pe şesuri cu mormintele proaspăt arate...
dureri şi iluzii - golul ne are în captivitate
şi-adună fâşii de neant pe soclul statuii de zgură
Maria Pilchin :
omul de hârtie
nu vreau să fiu
omul de hârtie
celuloza birocratică
mi-a umplut epiderma
îmi stă în gât
mă sufocă
de parcă ard toate
pădurile tăiate
şi netăiate
vreau aer
iarbă cer vreau
oameni vreau
în jur doar soldaţii
lui papier marchée
Dumitru Crudu :
ce mai faci dimitrie
ea venea călare pe o muscă pe un fluture
prin cameră îi călărea îi bătea cu biciuşca
ei ce mai faci dimitrie îl întreba fluturele
bine bine îi răspundea dimitrie
fluturele îi băga pula între coapse ea gemea în aer
departe departe
dimitrie se descălţa de pantofi
un şobolan îi rodea degetele i le mînca
de unde vii dimitrie îl întrebau muştele şi îi zîmbeau
i se aşezau pe limbă şi îi vorbeau
şi totuşi tu ce mai faci îl întreba ea şi-i mîngîia
maţele ficatul maiera îi îmbrăţişa
da tu cine eşti o întreba dimitrie
o cum nu-ţi aminteşti îi spunea ea ieşind din apă
dîndu-se jos de pe fluture şi ăla plecînd
Leo Butnaru :
Hamlet cel bătrân
Precum şi domniile voastre
îl ştiam doar pe Hamlet cel tânăr
veşnic tânăr
dar – mare surpriză! – îl întâlnesc pe
Hamlet îmbătrânit
mai bătrân şi mai neputincios chiar decât Lear
din Lumea Shakespeare.
"La ce te gândeşti?" îl întreb.
"A fi sau a nu fi?" îmi răspunde Hamlet
cel bătrân
precum veacuri în urmă
răspundea
întrebând
Hamlet cel tânăr.
Moni Stănilă :
şi nu o să-ţi vină să crezi că
astăzi am să dansez cu tine în piaţa unirii
o să strivim terasele
şi o să umplem lumea de copii
într-o singură noapte
o să nasc prin fiecare por al pielii
copiii care mâine vor refuza intrarea în europa
şi vor fraterniza cu ruşii
o să fiu o femeie împlinită
când fiii mei îmi vor rosti numele în limba
lui Stavroghin
când tu vlăguit nu vei mai fi decât imaginea
mamei lor străină şi moartă
Citiţi şi:
- Cuiul lui Pepelea
- Andrea H. Hedeş: Planşeta cu plastilină
- Şezătoarea, obicei străvechi păstrat la Josenii Bârgăului. Primarul Nicolae Vrîncean, Maria Moldovan Gavri- director Căminul Cultural şi coregraful Paul Muntean i-a adunat pe tineri, împreună, de Lăsatu Secului
- Cuiul lui Pepelea
- „Hai cu noi la șezătoare!”, la Şieu Odorhei
Adaugă comentariu nou