Cornel Cotuțiu: Despre „milă” și „duritate”
Aceasta a fost întâietatea intrării lor în limbajul bisericesc.
Într-una din zilele Crăciunului, ieșind de la liturghie, a început să stăruie în mintea mea două sintagme:„miluiește-ne pe noi” și „îndură-te spre noi”. Amândouă adresate lui Dumnezeu,
Eram nerăbdător să deschid „Dicționarul explicativ al Limbii române”.
Privitor la „Milă”, (din slavonă - „mila”) și derivatele sale - „miluiește-ne pe noi”:
* sentiment de compasiune pentru suferințele cuiva;
* milosârdie, milostenie, milostivire;
* a se milostivi, a se îndura;
* a milui, a cruța, a salva;
* melancolie;
* binefacere;
* ”Dumnezeu cu mila !”: fie ce-o fi;
* „den mila lui Dumnezeu am fost vornic mare” (cronicarul Grigore Ureche);
Privitor la „Dur”, (lat, „duras”) -„îndură-te spre noi”:
* greu de pătruns;
* aspru, crud, brutal (climă dură);
* neprietenos, ostil („glas dur”), lipsit de indulgență, sever, exigent;
Dar „A dura”:
* a clădi, a confecționa, a se menține în viață, a dăinui, a trăi;
„Durabil” (lat. „durabilis”): care rezistă mult timp;
„A îndura” (lat. „indurare”):
* a suporta (cu răbdare) o suferință, un necaz; a pătimi;
* (refl.) a avea milă, a se arăta milos, a se arăta bun, mărinimos („Oamenii nu se îndurau să plece”.);
„Îndurare”: grație, milostenie, clemență;
„Îndurerat”: trist, amărât („ochi îndurerați”).
Așa am avut o revelație pe seama evantaiului semantic al vocabulei „dur”
În acest context lexical, cele două prepoziții au și ele o semantică aparte:
„Pe” (lat. „pre”): „miluiește-ne pe noi”;
* arată contactul cu o suprafață;
* indică traseul unei deplasări, orientări;
* indică lucrul, ființa asupra căreia se acționează.
„Spre” (lat. „super”): „îndură-te spre noi”;
* indică orientarea, direcția de mișcare;
* indică reacția afectivă, apărută ca urmare a unei acțiuni;
* menționează sensul unei atitudini.
Am ținut să-mi limpezesc profund aceste două rostiri din ritualul creștin - ortodox și greco-catolic - și să le fac cunoscute și celor pe care-i prețuiesc.
Cornel Cotuțiu
Adaugă comentariu nou