Cu dragoste, seriozitate și talent, despre satul de altădată

Anica Andronesi din Săcuieu, județul Cluj, autointitulată „țărancă autoare de jurnal”, și-a lansat cartea „Satul uitat. Jurnalul unei țărănci” (editura Primus, Oradea, 2019)  la Clubul Cultural CoșBook al Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, în cadrul unui eveniment cu adevărat remarcabil. Autoarea are 72 de ani și de la nivelul vastei sale experiențe de viață povestește despre satul ardelean de la poalele Munților Apuseni, despre sine și despre ai săi – aici aflându-se și consătenii – cu naturalețe și spirit de observație impresionante.

Ioan Pintea, directorul BJGCBN a fost amfitrionul întâlnirii de joi, 28 februarie 2020. „Din păcate, nu mai avem un sat ca și cel despre care scrie doamna Anica Andronesi, trebuie să avem curajul să recunoaștem acest lucru! Dar, secvențele pe care ea le “decupează” din satul de altădată sunt absolut veridice și foarte emoționante, pentru că doamna Andronesi știe să povestească. Și, calitatea aceasta o au doar marii naratori. A ști să povestești și să pui această poveste în articulații narative însemnează să fii un foarte bun scriitor. Iar d-na Anica Andronesi este un foarte bun scriitor!” a afirmat Ioan Pintea, care a făcut, apoi, o analogie între „satul uitat” despre care se vorbește în carte și propriul său sat natal, care, simptomatic pentru satele românești ale veacului XXI, „nu mai este ceea ce a fost” (Ioan Pintea).

Despre Anica Andronesi și despre cartea „Satul uitat. Jurnalul unei țărănci” a vorbit și scriitoarea Georgeta Minodora Resteman. „Permiteți-mi să vă prezint o autoare foarte curajoasă. Cartea d-nei Andronesi este o lucrare de suflet, în care ea și-a revărsat toată dragostea pe care o are față de ținutul natal, față de oamenii în mijlocul cărora a crescut. Cartea aceasta este un summum de povești, de legende, de povești adevărate, de amintiri. Este o cronică de familie în jurul căreia s-a țesut un ansamblu de povești, un ansamblu de datini, de obiceiuri, toate prezentate într-un mod sublim de către doamna Andronesi”, a spus Georgeta Minodora Resteman.

Înainte de a-i da cuvântul autoarei, Ioan Pintea a remarcat că în cartea „Satul uitat. Jurnalul unei țărănci” autoarea a inserat „un capitol foarte frumos legat de Maieru și de măiereni. Citind cartea, mă gândesc că este prea puțină preocupare astăzi pentru satul care dispare”.

Odată cu extinderea facilităților care sporesc confortul locuitorilor săi, satul pierde ceva din identitatea sa, crede Anica Andronesi. „Satul nu mai este satul nostru. Toate satele au apă, au curent electric, au asfalt, dar pierd ceva, pentru că se pierde odată cu țăranii o anumită stare de spirit, care mă doare!”, a spus autoarea, care a povestit despre modestia și smerenia unora dintre țăranii pe care i-a cunoscut de-a lungul vieții. „Când cineva îl întreabă pe părintele Steinhardt că ce să facă cu o anumită persoană care îi tot cere să-i dea ceva, acesta i-a răspuns că să-i dea, pentru că cine dă cuiva ceva, lui își dă. Ei, în anii șaizeci, șaptezeci erau puțini oameni care cereau, pentru că era o rușine să ceri și primeau pomană doar anumiți oameni, aflați în situații critice, care primeau ajutorul celorlalți. Care este situația acuma... asta este! Cred că pe undeva, de-a lungul anilor, a dispărut nu numai carul cu boi, nu numai țăranul român, ci a dispărut și acea spiritualitate românească de altădată și parcă ne-am pierdut rușinea”, a precizat Anica Andronesi.

„Se spune că pentru a fi un om complet trebuie să crești măcar un copil, să zidești o casă, să plantezi un pom, să faci o fântână și să scrii o carte. Am născut și crescut trei copii. Am făcut două căsuțe de la firul ierbii. Am plantat pomi, nu știu câți. Am rămas datoare cu fântâna, dacă nu se pun la socoteală micile izvoare pe care le-am curățat. Iar aceste rânduri le-am scris ca să rămână amintire peste ani și să-mi ocup mintea și timpul” scrie Anica Andronesi în cartea sa  „Satul uitat. Jurnalul unei țărănci”, pe care o recomandăm din toată inima cititorilor noștri.

La final, Anica Andronesi a dat autografe, iar bibliotecara Isabela Andronesi, care a organizat evenimentul, a anunțat că toți banii obținuți prin vânzarea cărților, în cadrul lansării de la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, vor fi donați Centrului școlar pentru Educație Incluzivă „Lacrima” din Bistrița.

                                                            www.bjbn.ro