Date inedite despre Nepos, în revista “Pisanii Sângeorzene”

       Aflată în al zecelea an de apariţie,  graţie entuziaştilor ei fondatori, profesor  Florin Hodoroga şi teologul Alexandru Dărăban, revista  ,,Pisanii Sângeorzene’’ este distribuită cititorilor nu numai în formă tipărită, ci şi online. Prin acest instrument de comunicare, am ajuns şi eu în posesia numărului 10 din octombrie 2021. Revista m-a surprins într-un mod deosebit de plăcut, prin faptul că, în cuprinsul ei se află trei articole care vorbesc despre evenimente şi date istorice inedite, referitoare la fosta comună Nepos.  E vorba de ,,Familia Maiorean din Nepos’’ - autor dr. Elisabeta Scurtu, ,,Locuitorii din comuna Nepos participanţi la Primul Război Mondial’’, semnat de Alexandru Dărăban şi, ,,Gavril Istrate- Poezii din război, scrise de un autor din Nepos în Primul Război Mondial’’. Informaţiile provin  din cercetările minuţioase ale autorilor, privind documentele aflate la Arhivele Naţionale din Bistriţa şi Sibiu, în colecţiile de registre parohiale, în fonduri vicariale, precum şi în revista Arhiva Someşană, ediţia veche. Articolul Elisabetei Scurtu este un fragment din cartea sa, recent apărută în Editura Mega şi intitulată ,,Familii de preoţi Greco-catolici din Ţara Năsăudului 1700-1948’’, prin care ne dă informaţii despre preotul Iacob Maiorean,  despre fiul său Macedon Maiorean şi  ginerele acestuia, George Moldovan, slujitori la altar în parohia din  Nepos în perioada 1812-1944. Informaţiile culese din documentele amintite îi oferă autoarei posibilitatea să întocmească genealogia acestei familii.    Cel de-al doilea material, într-adevăr inedit, este un tabel nominal cu locuitorii comunei Nepos, participanţi la Primul Război Mondial între anii 1914-1918. ,,Conform Statisticii realizată de Societatea ,,Astra’’ din Sibiu la câţiva ani după terminarea războiului şi întocmită de către o oficialitate locală în data de 18 februarie 1922 rezultă că, din localitatea Nepos au fost mobilizaţi în Armata austro-ungară 166 de bărbaţi, din care, 164 au fost plugari, 1 fierar şi 1 învăţător. Din totalul de 166 de combatanţi, 10 au murit pe câmpul de luptă şi 14 au fost daţi dispăruţi, lăsând în urma lor 19 văduve şi 33 de orfani. S-au întors acasă: - Deplin sănătoși: 82 - Invalizi: 9 - Răniți, bolnavi, dar deveniți sănătoși: 51. Din punct de vedere al gradelor militare avem următoarea situație: - Soldați: 97 - Fruntași: 12 - Caporali: 25 - Sergenți: 27 - Plutonieri: 4 - Locotenent: 1. Au fost decorați cu: - Medalia de Aur, clasa I: - 2. - Medalia de Argint pentru vitejie, Clasa I – 19. - Medalia de Argint pentru vitejie, Clasa a II-a – 35. - Medalia de Bronz pentru vitejie – 55. - Medalia Crucea Carol – 39. - Medalia Crucea de Fier cu Merit: - 1.’’ Despre Gavrilă Istrate din Nepos, tatăl ilustrului prof.univ. dr. doc.Gavril Istrate, s-au scris numeroase articole în presa vremii, prin care este elogiat ca un vestit rapsod popular şi participant la primul război mondial. El este autorul a peste 500 de scrisori, dintre care multe sunt versificate, oglindind starea apăsătoare în care se aflau cei plecaţi pe front. Poeziile sale au fost adunate într-o broşură îngrijită de Emil Precup cu titlul ,,Dor şi Jale. Patimi şi suferinţe’’, care a apărut la Gherla în 1920 şi reeditată în 1997 de către prof. univ. Dumitru Acu. Mă bucur că în acest număr 10 al revistei ,,Pisanii Sângeorzene’’sunt trecute şase poezii   din creaţia lui Gavril Istrate, prin care este scos din umbra uitării. Apreciez grafica de excepţie a revistei şi structura compoziţională a materialelor prezentate.Felicitări, domnilor redactori !