Directorii de instituţii deconcentrate care nu au participat la Ziua Drapelului, scoşi afară de prefect
Prefectul Ovidiu Frenţ i-a poftiti afară din şedinţa Colegiului Prefectural pe toţi şefii şi adjuncţii de instituţii deconcentrate de la nivelul judeţului care nu au participat la manifestările dedicate Zilei Drapelului, în această dimineaţă, la Bistriţa.
Prefectul Frenţ a menţionat că nu poţi avea pretenţii de la bistriţenii de rând să participe la astfel de evenimente, atâta timp cât directorii instituţiilor bugetare nu-şi găsesc timpul pentru a cinsti însemnele statului. Acesta le-a transmis că ştie cine a participat la acţiunile derulate atât la Biserica de la Coroana, cât şi în Piaţa Centrală, iar cei care au avut treburi mai importante, cu siguranţă au şi în timpul şedinţei Colegiului de lucru.
S-au ridicat fără comentarii şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice – Cristian Parasca, Daria Vasilichi de la Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Decsei Attila de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, Sabin Cucea – director executiv adjunct APIA B-N etc.
Prefectul Ovidiu Frenţ a transmis, în repetate şedinţe cu directorii instituţiilor deconcentrate, că participarea la evenimente de genul Ziua Naţională a României, 24 Ianuarie, Ziua Eroilor, Ziua Imnului, Ziua Drapelului etc. reprezintă o îndatorire de serviciu, pentru că au depus un jurământ de credinţă.
Citiţi şi:
- Destinațiile exotice- punctul de relansare al turismului în 2020
- 20 curiozități despre apa minerală
- Urmează să îi cumperi cadou unei femei din viața ta? Nu pleca la cumpărături fără să citești LISTA cu SFATURI
- Cele mai populare jocuri de păcănele: Top 10 sloturi online
- O mănăstire din judeţ va deschide un centru pentru copii orfani
Comentarii
"Uite cine vorbește" despre cinstirea însemnelor statului. Tocmai prefectul Ovidiu Frenţ, cel care impreuna cu alti neispraviti au au decis anul trecut ca TROIȚA din fata Prefecturii – simbolului Revoluției din 22 Decembrie 1989 la Bistrita , sa fie mutata in Cimitirul de pe strada Tarpiului. Chiar prefectul a fost cel care a spus in decembrie 2018 că Piața Petru Rareș nu era un loc potrivit pentru troiță, cand in realitate tocmai TROIȚA este singurul monument din Piața Petru Rareș care are legatura cu istoria locului. Acolo in fata fostului sediu al judetenei PCR, sub balconul lui Ceausescu s-au adunat in 22 decembrie 1989, peste 10.000 de bistriteni, la ora 9 dimineata intr-un moment in care nu se stia daca revolutia va triumfa si comunismul va cadea. Asadar, afirmatia prefectului că Piața Petru Rareș nu era un loc potrivit pentru troiță este total gresita, dat fiind faptul ca prin definitie, troita este un monument din piatra sau lemn in forma de cruce inchinat divinitatii in semn de recunostinta pentru implinirea unui deziderat major. Troita reprezinta unitatea celor trei ipostaze ale divinitatii : Tatal, Fiul si Duhul Sfant, fiind asezata de regula in locuri legate de un eveniment sau la rascruce de drumuri. Prin urmare, troita nu este un monument funerar . Din contra, in caz concret, ea marcheaza locul unde a avut loc evenimentul Revolutiei Romane din 1989 la Bistrita, simbolizand in mod figurativ si o rascruce de drumuri, marcand momentul cand Romania a parasit „drumul comunismului” , inscriindu-se definitiv pe „drumul democratiei”. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, ea ar trebui sa se numeasca Piata Revoluției. De aceea, trebuie ca TROIȚA să fie adusă înapoi, în Piața Petru Rareș, cu atat mai mult cu cat in acest an se implinesc 30 de ani de la Revolutia Romana din Decembrie 1989.
Mai degraba ar trebui mutate celelalte obiecte de for public amplasate aiurea in Piata Petru Rares, si care nu au nici o legatura cu istoria locului, fiind în totala dizarmonie unul cu celălalt si care dau o imagine distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur.
Adaugă comentariu nou