Diuganii nu uită de tradiţii

Diuganii se pregătesc din nou de sărbătoare. Era o tradiţie ca hramul satului să aibă loc în 15 august la Sfânta Maria Mare. În această zi, în biserică slujeau şi câte 15-20 de preoţi. Credincioşii de pe toată Valea Ţibleşului veneau la Dumbrăviţa. După-masa la joc, centru satului ardea de frumuseţea păunilor aduşi de lătureni cu căruţele din toate satele înconjurătoare: ,,ciuzenii, mocodenii, săsărmenii, pietrenii, nimigenii, sâtarii, spermezanii, borlenii, căienarii, păltinenii, mireşanii etc. Cine nu ştie de balurile renumite în zona Năsăudului, cu formaţii în vogă (Semnal M), cu regina şi regele balului ? O dată cu înfiinţarea Mănăstirii Dobric, oamenii şi-au îndreptat paşii spre Nicula Ţibleşului, în ziua de Sfânta Maria, iar obiceiul diuganilor a fost mutat.

Pe 19 octombrie 2003, a avut loc prima ediţie a Serbărilor satului Dumbrăviţa, pe care le-am gândit împreună cu preotul Benedict Văleanu. Între timp, sufletul său îşi găseşte odihna în rai. Fiii Dumbrăviţei şi-au dat întâlnire într-o frumoasă duminică de toamnă pentru a sărbători cum se cuvine satul în care îşi au obârşia, sat care, de-a lungul timpului, a dat nume mari în varii domenii de activitate. Sărbătoarea a debutat cu Liturghia arhierească oficiată de un sobor de 20 de preoţi, în frunte cu P.S. episcop vicar Irineu Pop Bistriţeanul şi protopopul de Năsăud Ioan Dâmbu. Binecuvântarea a coborât astfel peste sute de credincioşi de pe toată Valea Ţibleşului. După-amiază a fost dedicată unei ample manifestări culturale la care şi-a dat întâlnire nume sonore ale folclorului ardelean şi naţional. Merită menţionate evoluţiile de excepţie ale ansamblurilor ,,Datina,, din Prundu-Bârgăului venit împreună cu fiul satului, coregraful Dorel Giurgiuca, ,,Cununa de pe Someş,, (coordonată de Elvira şi Corneliu Botoş) şi ,,Dor Românesc,, (director Nicolae Gălăţean). Ne-a impresionat cu pricesne şi cântece privighetoarea năsăudenilor, regretata Valeria Peter Predescu, care a primit de la diugani un costum naţional, prietenii noştri Cornelia Ardelean Archiudean, Alexandru Pugna, Petre Petruse, Domnica Dologa, Olimpia Deneş, Mirela Petruş, Ioan Dordoi, Ioachim Spânu, moştenitorii Nicolae Cioancă, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, care au smuls ropote de aplauze de la un public ce nu a mai întâlnit atâtea nume sonore de mult timp. Un punct aparte l-a constituit prezenţa la Dumbrăviţa a maramureşenilor Florentina şi Petre Giurgi. Spectacolul de mare ţinută artistică a fost presărat de câteva intervenţii ale oamenilor locului, profesoara Floarea Bodea, învăţătorul Mizgan Macedon şi cartea sa “Cântece pentru toate vârstele”. Preşedintele OADOR, Groza Avram a înmânat distincţii pentru activitate deosebită şi pentru implicarea în promovarea comunităţii unor reprezentanţi de seamă ai Dumbrăviţei: Păltinean Nastasia (96 de ani), preotul Benedict Văleanu, directorul şcolii Ştefania Mureşan, ing. Viorel Cotuţiu, coregraf Teodor Giurgiuca, învăţător Mizgan Macedon, scriitor Cornel Cotuţiu şi jurnalist Menuţ Maximinian.

În următorul an, zilele satului au avut loc pe 10 octombrie 2004, când la Dumbrăviţa s-a desfăşurat simpozionul “Dumbrăviţa-străveche vatră românească” în cadrul căruia a fost lansată cartea “Confesiuni”-Menuţ Maximinian, a fost vernisată expoziţia de pictură a Ralucăi Baciu şi de sculptură a lui Timoftei Cotuţiu. Tot acum Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului a dat diplome de merit pentru Ciprian Mureşan, Irina Igă, Maica Bartolomeea de la Sf. Mănăstire Dobric, Raluca Baciu. Au fost prezenţi: prof.dr. Vasile V. Filip, Adrian Mănarcă-director Răsunetul, prof.univ.dr. Ion Vlad, fostul rector al Universităţii Babeş-Bolyai, directorul Centrului pentru Cultură-Nicolae Gălăţean, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa-Alexandru Câţcăuan, scriitorul Cornel Cotuţiu, Alexandru Petria-director şi Aurelia Vlasin-redactor şef ziarul Realitatea. Tot acum a fost imortalizată pe peliculă de către televiziunile naţionale o nuntă tradiţională pe uliţele satului, fiind sprijinit de învăţătoarea Iga Irina, plecată şi ea dintre noi. La Căminul Cultural au cântat apoi pentru diugani: Cristina Covaci, Cosmin Marcu, Ioan Pop, Florina Ciuruş, Ansamblul Glanetaşul din Agrieş, Lenuţa Purja, Cristina Retegan, Olimpia Deneş, Sofia Boca şi Alexandru Pugna.

Cea de a treia ediţie a manifestărilor s-a desfăşurat pe 21 august 2005, când Şcoala Generală Dumbrăviţa a primit numele preotului Teodor Cotuţiu. Protopop la Cluj până în anul 1937, Teodor Cotuţiu a fost cel care a ridicat Biserica Ortodoxă din sat, sfinţită în 1896 de către Mitropolitul Ardealului, Miron Romanul. Tot el a ridicat şi prima şcoală de aici, intre anii 1904 si 1906, punând astfel bazele invăţământului aici în Dumbrăviţa şi dând ocazia fiilor satului să aibă parte de carte. Cu ocazia primirii botezului cu numele lui Teodor Cotuţiu a fost dezvelită o placă comemorativă la instituţia din localitate. În memoria protopopului Cotuţiu a avut loc un Te Deum, urmat de discursurile invitaţilor. Au fost la Dumbrăviţa subprefectul Gheorghe Tuţă, inspectorul şcolar general Mihai Cazacu, dispărut şi el prematur dintre noi, primarul Şerban Macedon. Au adus frumuseţea cântecului românesc Alexandra Iuga, Florina Ciuruş, Cristina Retegan, Olimpia Deneş, Cosmin Marcu, Ion Pop şi Cornelia Ardelean Archiudean.

Îmbrăcaţi în straie populare, diuganii s-au pregătit, pe 17 august 2008 de sărbătoare. De dimineaţă au luat drumul bisericii unde, alături de credincioşi şi de tânărul preot Claudiu Herineanu, a fost prezent un sobor de preoţi coordonat de diaconul Cristian Timar, fiu al satului. După Sfânta Liturghie, pe scena din centrul localităţii, a avut loc un spectacol folcloric prilejuit de cea de-a IV-a ediţie a Serbărilor satului Dumbrăviţa-Diug. Timp de două ore diuganii au fost părtaşi la un regal folcloric. Mai întâi însă a avut loc deschiderea oficială, la care au susţinut alocuţiuni preotul Claudiu Herineanu, primarul Sorin Hognogi, viceprimarul Alexandru Deneş, referentul Cristina Stăuceanu – de la Centrul Judeţean pentru Cultură. Primii care au urcat pe scenă, cu tricolorul românesc în frunte, au fost membrii ansamblului „Dor” din Sarighiolul de Deal, care au impresionat pe locuitorii de la Dumbrăviţa, fiind pentru prima dată când au văzut dansuri aromâne. Tulceanii, conduşi de Caimacan Dumitru, au fost foarte bine primiţi de diugani şi au promis că vor mai reveni pe aceste meleaguri. Partea a doua a spectacolului a fost asigurată de ansamblul folcloric „Someşul” din Beclean, director George Harosa, coregraf Ioachim Lari, care a asigurat şi sonorizarea spectacolului prin Lucian Goia. Formaţia de dansuri a prezentat „Feciorescul de pe Câmpie”, „Crihalma”, „Făgăraş”, „Codru”, partea de dans încheindu-se cu „Jocul de pe Someş”, prilej cu care sătenii şi-au amintit de vremurile în care jucau sub nucul din centrul satului. Interpreţii Andreea Bozeşan, Cristina Cosma, Ioana Costumia Marton, Daniel Raţiu, alături de Florina Ciuruş din Dumbrăviţa şi artista Mariana Harosa au susţinut un amplu recital în care a răsunat cântecul străbun de pe Valea Someşului. O ediţie reuşită, diuganii propunându-şi, cu sprijinul Parohiei, a Primăriei Spermezeu şi a Centrului Judeţean pentru Cultură, ca de acum înainte să se întâlnească în fiecare an în prima duminică după sărbătoarea Sfintei Maria Mari.

Ediţia a V-a este gândită de preotul Claudiu Herineanu pe 16 august. Ea va debuta cu Sfânta Liturghie, după care părintele va premia cuplurile care au peste 50 de ani de căsătorie. Urmează un simpozion având ca temă rolul icoanelor în viaţa creştinilor, cu vernisajul expoziţiei de icoane semnate de Remus Mureşan, Păltinean Teodor şi Raluca Baciu. Ziua se va încheia cu un joc tradiţioanl la Căminul Cultural. Diuganii îşi du cu cinste tradiţiile mai departe.