Două firme din judeţ au depus la AJOFM cereri de plată a creanţelor salariale pentru 513 angajaţi

Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispun de fonduri importante pentru despăgubirea salariaţilor „ţepuiţi” de patroni, dar nimeni nu solicită aceşti bani. Administratorii judiciari nu încurajează astfel de demersuri rapide şi eficiente deoarece… nu au nimic de câştigat!

Potrivit legislaţiei în vigoare, în caz de insolvenţă, salariaţii se află pe locul secund la recuperarea creanţelor de la un angajator intrat în faliment, imediat după achitarea taxelor judiciare.

Cu toate că este în vigoare încă de la începutul anului 2007, Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de Garantare pentru plata creanţelor salariale este practic necunoscută şi neutilizată. Creanţele salariale reprezintă drepturile salariale şi alte drepturi băneşti datorate şi neplătite salariatului, care au fost stabilite în contractul de muncă .

AJOFM B-N are rolul de a gestiona Fondul de garantare şi are ca şi atribuţii soluţionarea cererilor privind plata creanţelor salariale, precum şi, stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuarea plăţii acestora. Aceasta se face la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă.

„În cursul anului 2009, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa – Năsăud a înregistrat cereri de plată a creanţelor salariale pentru doi angajatori, din care pentru primul angajator s-au plătit creanţe salariale pentru 263 salariaţi, iar pentru cel de-al doilea angajator se vor plăti creanţe pentru 250 salariaţi”, ne-a comunicat consilierul EURES Adina Preda

Din Fondul de garantare nu se suportă contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă. Suma totala a creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Salariul avut în vedere este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenţei.

Reprezentanţii AJOFM opinează că nici angajaţii sau sindicatele nu cunosc această lege întrucât ar putea notifica administratorul societăţii asupra acestei posibilităţi.

„Dacă angajaţii obţin prin Tribunalul Muncii o hotărâre definitivă şi irevocabilă de plată a creanţelor salariale au posibilitatea de a cere administratorului judiciar, sub sancţiune penală, obligativitatea achitării acestor restanţe. Abia în această situaţie, administratorii ar fi motivaţi să ceară suportul Fondului de garantare”, ne-a mai spus Adina Preda.

Angajatorii au obligaţia de a declara lunar contribuţia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.