Elevi şi profesori de la Şcoala Gimnazială nr. 4 Bistriţa, în mobilitate în Slovenia, printr-un proiect Erasmus+

Săptămâna 14-21 septembrie a însemnat pentru noi, doi profesori și patru elevi, o schimbare totală de perspectivă, din punctul de vedere al vieții școlare și al vieții, în general. În cadrul proiectului MindSet Go!, proiect Erasmus+, în derulare la Școala Gimnazială Nr. 4 din Bistrița, elevii din clasele a VIII-a: Sbârcea Mara, Chindriș Bianca, Hudișteanu Răzvan și Moldovan Darius, însoțiți de profesorii: Briciu Laura și Uilean Teodora, am petrecut o săptămână în Slovenia, participând la activitățile școlare în derulare în acea perioadă. Alături de noi au fost elevi și profesori din La Reunion – Franța, Suedia și bineînțeles, elevi și profesori ai școlii din Trzin, participanți în cadrul proiectului și organizatori ai activităților din săptămâna cu tema sport și viață sănătoasă.

            În seara zilei de 14 septembrie noi, bistrițenii, am fost primii întâmpinați cu căldură de profesoara Sasa Repansek în Liubliana. Elevii și-au cunoscut colegii sloveni, care urmau să le fie gazde pentru o săptămână întreagă. Emoțiile au fost generale și reciproce. Zborul cu avionul de la Cluj-Napoca, până în aeroportul din Viena, drumul de patru ore, cu un microbuz, până în Liubliana, impactul cunoașterii unor peisaje noi și auzul unei limbi necunoscute până atunci nu au făcut decât să sporească  bucuria întâlnirii cu slovenii și convingerea că eram oamenii potriviți la momentul potrivit.

            Ziua de duminică, 15 septembrie, a fost dedicată de către elevi socializării, familiile organizând excursii la obiective turistice importante. Noi am vizitat lacul Bled, împreună cu două colege slovene, profesoare de limba engleză și de limba franceză. Am petrecut o minunată după amiază de duminică, descoperind asemănări surprinzătoare între români și sloveni. În aceeași zi au sosit și echipele din Suedia și din La Reunion. Pe unii profesori îi cunoșteam deja din luna mai, când au petrecut o săptămână la Bistrița, participând la activitățile din cadrul proiectului desfășurate de școala noastră dar emoțiile au fost la fel de puternice atât pentru revedere cât și pentru cunoașterea unor oameni noi.

            Luni, 16 septembrie, prima zi de școală pentru elevii noștri, amestecați printre elevii sloveni, suedezi și francezi de vârsta lor. Prima zi în care se descălțau la școală, își luau papuci de casă în clasă, luau prânzul  în incinta școlii, iar fetele făceau sport separat de băieți, în  cadrul aceleiași ore de curs, cu o profesoară. Surprinzător, există diferențe vizibile, dar o mare diferență o reprezintă lipsa tensiunii, a stresului exterior, care, la noi, brăzdează fețele cadrelor didactice și nu face decât rău elevilor. Părinții plătesc masa de prânz a elevilor, gustarea de la ora zece , iar în școală nu au acces decât între anumite ore și doar în holul de la intrare.  Într-o sală de clasă, în timpul unei ore de curs,  elevii din partea din spate a clasei nu sunt implicați constant în activități dar nimeni nu se agită, iar ei se joacă nestingheriți , amuzându-se. Și totuși, nimeni nu pune sub semnul întrebării abilitățile de bun dascăl ale celui de la catedră. Nu te poți abține să nu faci comparație, și, în ciuda culorilor vesele ale pereților, a dotărilor evident mai bune ale școlii (instrumente muzicale, cantină, unelte pentru ora de educație tehnologică, etc….)  și a atmosferei descrise mai sus, te feliciți în gând că ești profesor în România, unde interesul pentru actul de învățare și bunul simț încă mai există. Văzând elevii la masă, mâncând fără mofturi, ceea ce aveau în farfurie, și apoi curățându-și tăvile cu cea mai mare grijă, m-am gândit că poate acesta e unul dintre motivele pentru care o țară atât de mică, cu puține resurse, cu o istorie aproape la fel de dureroasă ca și a noastră, este totuși mult înaintea României (sunt mulțumiți de ceea ce au, fiind în același timp organizați și curați). Am avut șansa de a lua parte la un eveniment ce se desfășoară o singură dată pe an, la începutul anului școlar, când este invitată o personalitate importantă a sportului, în acest caz Matej Zagar, pentru a-i inspira și motiva  pe elevi. Am fost impresionați de atenția cu care elevii din ciclul primar îl ascultau pe sportiv; pregătiseră întrebări, un scurt interviu, iar apoi l-au invitat să ia parte la competițiile de pe terenul de sport de lângă școală.

            A doua parte a zilei a fost dedicată prezentării  echipelor și a unui cântec specific zonei căreia-i aparținea fiecare. Seara elevii s-au întors în familii, iar noi, profesorii, am cinat împreună folosind limba engleză pentru a ne cunoaște mai bine și a afla particularități ale sistemului de învățământ din fiecare țară implicată în proiect. Marți, după vizita în prima parte a zilei la Liubliana, am participat la o foarte utilă prezentare interactivă despre stress, urmările lui în mediul educațional și modalități de a-l depăși.

            Activitățile zilelor următoare au fost sub semnul sportului și a unui stil de viață sănătos atât pentru minte cât și pentru corp. Team building-ul pentru elevi  a fost împletit cu vizitarea muzeelor, a unei peșteri remarcabile, și drumeții în munți până la aproximativ 1600 de metri. După doar două zile elevii noștri erau prieteni cu suedezi, francezi și sloveni, de parcă ar fi fost colegi dintotdeauna. Inteligenți, sociabili și degajați vorbeau în limba engleză prezentându-și  idealurile, punctele tari și hobby-urile în fața tuturor, conform unei teme primite de la unul dintre organizatorii sloveni.

            Întreaga săptămână s-a derulat sub semnul bunei dispoziții, a curiozității pentru locuri și lucruri noi, și a învățării. Seara zilei de joi, 19 septembrie a fost dedicată sărbătoririi oaspeților din cele trei țări participante în cadrul proiectului. Elevii școlii din Trzin ne-au pregătit o serbare, părinții au fost alături de ei, iar, la final, românii, suedezii și elevii din Reunion le-au cântat și ei un cântec, împreună. Bineînțeles  fiecare țară a avut pregătită o masă cu dulciurile tradiționale astfel că, începând cu cei mai mici, toată lumea  a fost mulțumită, emoțiile fiind în totalitate pozitive. Întrebându-i pe elevi ce le-a plăcut cel mai mult, părerile au fost împărțite dar balanța înclină spre dimineața zile de vineri, când au făcut cățărări într-un  parc de aventuri, având echipamentul adecvat și sub supravegherea  personalului  abilitat, adrenalină din plin. De pe margine, profesorii făceam fotografii, filmam și consolidam prietenii. Drumul spre casă sâmbătă, 21 septembrie, a fost sub semnul optimismului. Am constatat că avem o țară frumoasă, cu oameni pricepuți, că schimbarea începe cu noi și orice lucru mic bine realizat influențează viitorul pozitiv al tuturor.

Profesor:  Teodora Uilean, Școala Gimnazială Nr. 4 Bistrița