Europeni prin tradiţii şi valori culturale

Reporter: Ţinutul năsăudean a fost mobilizat încă de anul trecut în realizarea unui Dicţionar al culturii şi civilizaţie populare din zona noastră. Care este situaţia acestuia la această dată? Ce rezultate au obţinut echipele de lucru în teritoriu?

Prof. Ioan Seni: Fiecare dintre membrii Astrei simţea în felul lui datoria realizării unui astfel de dicţionar, dar toate ideile se împotmoleau la lipsa de fonduri financiare, aspect pentru care prof. Monica Măgurean de la Sângeorz-Băi, tânăr expert financiar, a venit în plenul adunării anuale a Astrei din 4 octombrie 2008 cu un proiect de finanţare în acest sens. Adunarea l-a votat iar conducerea Despărţământului a trebuit să se întrebuinţeze cu responsabilitate în acest demers. Faptul că Astra năsăudeană este un ONG cu personalitate juridică, are aprobate rapoartele generale şi financiare în adunările anuale, iar raportul financiar este vizat anual de Direcţia Judeţeană a Finanţelor, a câştigat dreptul de a participa la concursul obţinerii de finanţări de la Administraţia Fondurilor Culturale Naţionale (AFCN) şi un juriu naţional i-a aprobat derularea programului Europeni prin tradiţii şi valori culturale, a cărui finalitate este editarea Dicţionarului culturii şi civilizaţiei populare din Ţara Năsăudului. Conducerea Despărţământului Astra Năsăud s-a constituit într-o echipă veritabilă de lucru, echipă din care n-au lipsit profesorii Ioan Seni, Monica Măgurean, Liviu Păiuş, Sever Ursa, Grigore Marţian, Ioan Lăpuşneanu, Vica Istrate, Berengea Pavel, Ana Filip, Ioan şi Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, Leon Catarig, Vasile Dâncu, Gh. Tr. Dascăl, Romulus Berceni, Traian Pavelea, C-tin Catalano, Radu Băeş ş.m.a.. De la bun început autorii Dicţionarului şi-au propus ca acesta să consemneze şi să reţină pentru posteritate viaţa spirituală din ţinut, constituindu-se într-un material de certă documentare şi referinţă; să consemneze performanţele atinse până în prezent, dar să consemneze în special, valorile culturale pe cale de dispariţie, ameninţate de uitare, fără discriminări etnice şi bazată pe mărturii ale persoanelor în vârstă şi bine informate. Această acţiune finalizată poate stimula astfel de preocupări şi-n alte ţinuturi sau regiuni în care valorile de patrimoniu ale culturii populare sunt ameninţate de dispariţie. Dicţionarul se doreşte a fi un adaos valoros la cele consemnate sporadic în presa culturală şi revistele periodice de până acum, iar o reeditare a Dicţionarului, revizuită şi adăugită să completeze fericit o evidenţă a valorilor culturii populare din ţinutul năsăudean. Reuşita editării acestui Dicţionar va determina îmbogăţirea patrimoniului documentar scris al ţinutului şi va rămâne generaţiilor viitoare ca o experienţă trăită de generaţiile anterioare, prin personalităţile lor; Editarea Dicţionarului va însemna realizarea unei cărţi de largă utilitate în şcolile şi bibliotecile comunale din ţinut; modelul acestuia putând fi extins la nivel judeţean, regional sau naţional; Reuşita va dinamiza activitatea culturală la sate, stimulând cercetarea etnografică; va scoate din anonimat personalităţile uitate, deschizând o nouă competiţie în promovarea originalităţii şi autenticităţii culturii populare la sate şi în orăşelele ţinutului;

Directorul de proiect – prof. Ioan Seni a mobilizat bilunar echipele de lucru din teritoriu cu privire la oportunitatea cuprinderii în dicţionar a cât mai multe personalităţi ale culturii şi civilizaţiei populare, la nivelul fiecărei comunităţi sau instituţii. Cele mai multe echipe şi-au mobilizat consătenii într-o manieră responsabilă, astfel încât, de la primar şi până la ceteraşul satului, toţi cei cu merite în cultura şi civilizaţia populară au fost cuprinşi în Dicţionar. Probabil că nu în toate comunele sau instituţiile ţinutului s-a procedat la fel…

R: Care a fost componenţa echipelor de cercetare în teritoriu şi care au fost cele mai productive?

I.S: Iată la nivelul fiecărei localităţi echipele care, prin hărnicia lor au făcut posibilă editarea acestui Dicţionar: Năsăud: Ioan şi Lucreţia Mititean, Ioan Lăpuşneanu, Floarea Pleş, Berceni Romulus, Gh. Tr. Dascăl, Vica Istrate, Dumitru Tomi, Leon Pop, Nistor Ioan Radu – membrii Astra oraş; Grigore Marţian – Luşca; Ilieş Ioan – Liviu Rebreanu; Zagra (Poieni, Suplai, Aluniş, Perişor): dir. Gavrilă Rus – vicepreşedinte Astra; Nimigea: – Ovidiu Petri; Mocod – prof. Vaida Floare; Mititei – dir. Ioan Bindea); Salva, Runcu Salvei: – prof. Ana Filip, Romana Fetti, Vasile Dâncu; Coşbuc: prof. C-tin Catalano, Florentina Popu, dir. Ştefan Ioan; Telciu: dir. Mihaela Vlaşin, prof. Homei Domnica, Ilovan Cristian, Ienciu Maria, Mureşan Daniela Liliana, Florentina Popu; Romuli: dir. Urs Mihaela, Herţa Gabriela; Rebrişoara: dir. Ilovan Macedon, prof. Muti Leon, Băeş Radu, Leon Catarig, Rusu Vasile; Rebra: dir. Bârte Vasile, prof. Ştefan Bachiş, educ. Aurica Bachiş, institut. Lenuţa Târlişan; Parva: dir. C. Câmpan, prof. Ştefan Roş; Nepos: dir. Mircea Daroşi; Feldru: dir. Terşanschi Gabriel, prof. Simion Palagi, Leon Zbârci, Leon Scridon, dir. Vasile Zvinţi, Toma Andy, Elena Anisie Stratulat; Ilva Mică: dir. dr. Mare Ilie, Reghina Mare; Leşu: primar Nicolae Lupşan Elena Lupşan, dir. Mircea Coşbuc, Veronica Oşorheianu (Alba Iulia); Poiana Ilvei: dir. Ioan Coruţiu, prof. Varvari Ofilat, educ. Mărioara Buta, instit. Ureche Alexandru; Măgura Ilvei: înv. Sevestian Ureche; Ilva Mare: dir. Sas Ştefan, fam. prof. Olimpia şi Pavel Berengea, Ironim Ureche, Candale Ştefan; Lunca Ilvei: dir. Balea Ionel, prof. Emilia Someşan, prof. Feştilă Eleonora şi Iuliana; Sângeorz-Băi: Strugari Dan, Szabo Zinuca, Raveca Gaveniuc, Cârdan Leon, Ciocârlă Virgil; Maieru: prof. Sever Ursa, Icu Crăciun, Ancuţa Crăciun, Berende Elena, Cristina Hădărău, Ioan Bindea, Elena şi Liviu Ursa; Anieş: prof. Titus Cărbune; Rodna: prof. Liviu Păiuş, Solomia Păiuş, Lucian şi Leonora Creoştean, Vali Ganea; Şanţ: prof. Liviu Păiuş şi Valer Pop; Bistriţa: Alexandru Pugna, Menuţ Maximinian, Ioan Pintea; Beclean: prof. drd. Ligia Dănilă; Cristeştii Ciceului: fam. Nadia şi Cornel Urian.

R: Aveţi colaboratori sau parteneri la editarea acestui Dicţionar?

I.S: Da, iată-i: Fotografi: Radu Sîrbu, Olga Lucuţa, Ioan Ilieş, Rotari Dumitru. Partenerii proiectului: Centrul Judeţean de Cultură BN – prof. Nicolae Gălăţan; Înspectoratul Şcolar Judeţean BN – prof. Stela Todea; Primăria Năsăud – primar ing. Dumitru Mureşan; Muzeul Grăniceresc – dr. Lucian Vaida; Muzeul Judeţean – prof. Mircea Prahase; Protopopiatul Năsăud – pr. Protopop Ioan Dâmbu; Colegiul Naţional „George Coşbuc” Năsăud – prof. dir. Alexandru Dorel Coc; Uniunea Comunelor Grănicereşti – preşedinte ing. Mihai Mureşan, dir. executiv Antonel Pop; Presa judeţeană: Răsunetul - O. Lucuţa, M. Menuţ, Mesagerul - R Sîrbu, care, periodic au lansat chemările echipei de proiect la realizarea şi finalizarea acestui Dicţionar.

R: Ce capitole va avea Dicţionarul?

I.S: Materialele sosite din teritoriu au fost prelucrate în calculator obţinându-se următoarele capitole: I. Animatori culturali, cuprinzând: cadre didactice, preoţi, directori de cămine culturale, personalităţi săteşti, organizatori de serbări populare, de festivaluri etc. – 535 de fişe; II. Etnografi, folclorişti şi monografişti, cuprinzând cercetătorii şi documentariştii satelor – 68; III. Colecţionari şi întemeietori de muzee, fiind vizaţi numeroşii colecţionari, fotografi, muzee şi colecţii muzeale săteşti, arhivişti amatori etc. - 32; IV: Rapsozi şi solişti - Rapsozi populari, muzicanţi şi tarafuri, ansambluri artistice, instructori, coregrafi, solişti vocali şi instrumentişti etc., socotiţi ca artiştii care sunt cuceritorii eternităţii, nemuritorii sau oamenii de mărime enciclopedică - 161; V: Creatori şi meşteri populari: cojocari, blănari, curelari, ţesători, croitori, pălărieri, olari, rotari, lutieri, fierari, opincari, cismari, morari, măcelari, cazangii, dogari, lingurari, dărăcitori, piuari, împletitori, dulgheri, gaterişti, tâmplari, pietrari, sobari, creatori de port popular, păunari, cusători cu mărgele, împletitori în laţ etc. - 344; VI. Fanfare şi coruri: Fanfare vechi, fanfare noi, coruri săteşti, coruri bisericeşti, coruri de copii, coruri sindicale, cântăreţi bisericeşti etc. - 57; VII. Pictori şi sculptori populari - Pictori naivi, pictori amatori, cioplitori în lemn, sculptori, meşteri în artizanat, meşteri de altare bisericeşti, de mobilier divers etc. - 28; VIII. Teatru popular - Teatru popular; teatru de amator; teatru sătesc, dramatizări, artişti populari, poeţi populari, brigăzi satirice, umorişti săteşti etc. - 22; IX. Reviste - Reviste de specialitate, de folclor, de patrimoniu cultural, reviste care au consemnat şi fapte culturale; X. O adendă bogată, cuprinzând materiale ce completează fericit tematica noastră. În partea iniţială a dicţionarului am inclus două profesiuni de credinţă: „Laudă ţăranului român”, discursul de recepţie rostit de Liviu Rebreanu cu ocazia primirii sale în Academia Română şi poezia „Poetul”, arta poetică a lui George Coşbuc. Am procedat astfel pentru că marea majoritate a celor cuprinşi în dicţionar sunt fii de ţărani sau au origine ţărănească.

Felicităm şi aducem mulţumiri tuturor echipelor din teritoriu care s-au străduit să realizeze o documentare corectă şi reală, informându-se la nivelul localităţilor prin cele mai diverse mijloace – contacte directe cu cei vizaţi sau cu rudeniile lor, consultarea bibliotecilor şi a bibliografiei adecvate, studiul fondurilor arhivistice, a presei, folosirea bibliotecii personale, a C.D.I.-urilor etc. Echipele de lucru s-au bucurat şi de informaţia corespunzătoare găsită în monografiile editate până în prezent, la nivelul majorităţii localităţilor din Valea Someşului, de informaţia găsită în alte dicţionare, enciclopedii sau materiale editate anterior, aducând tuturor acestor autori mulţumirile cuvenite. Toate echipele de lucru şi-au asumat răspunderea pentru calitatea prestaţiei depuse, fiecare pentru localitatea proprie. Aducem mulţumiri şi familiilor care au oferit informaţiile necesare pentru dicţionar, adăugând fotografii, diplome şi alte materiale auxiliare deosebit de oportune.

Coordonatorul întregii lucrări este profesorul Ioan Seni care a depus un efort considerabil pentru realizarea ei. „Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare din Ţara Năsăudului” este un omagiu adus sutelor de truditori ai culturii, învăţământului, artei populare, slujitorilor Domnului din bisericile şi mănăstirile noastre, oamenilor în halate albe care veghează la sănătatea cetăţenilor, apărătorilor dreptăţii şi creatorilor de orice fel. Este un omagiu adus celor anonimi, care s-au topit în negura uitării ca frunzele brumate toamna, sau celor mai cunoscuţi, care prin profesionalismul, talentul şi jertfa lor au luminat satele şi oraşele din acest spaţiu mioritic năsăudean.

R: Aţi avut cazuri de refuz la realizarea acestui Dicţionar?

I.S: Da, am avut, din fericire foarte puţine şi numai din rândul invidioşilor sau egoiştilor, dar după modelul marilor înaintaşi însufleţitori şi animatori culturali, s-a impus ca noi, membrii Astrei să facem operă de descoperire şi cruţare, de restituire cu înţelepciune şi răbdare, nu de risipire şi…uitare, a valorilor autentice. Dar, mai ales, să nu ne tăiem singuri rădăcinile prin indiferenţă şi ingratitudine, prin lipsă de patriotism curat. Noi ne-am călăuzit după principiul potrivit căruia animatorul actului de cultură este un căutător, un explorator în acelaşi timp. Un creator de valori autentice care nu se poate confunda cu un banal funcţionar, cu un simplu lefegiu pripăşit prin instituţiile de cultură. Avem atâtea exemple de dăruire astristă. Prezentul dicţionar ne va dovedi-o cu prisosinţă.

R: În ce stadiu sunteţi cu editarea Dicţionarului? Referiţi-vă, dacă doriţi şi la reperele contractuale.

I.S: Dicţionarul se află deja la editură (Napoca Star – dir. Dinu Virgil Ureche) de unde zilnic primim veşti foarte bune. În ultima tranşă i-am mai trimis peste o sută de fişe (ultimele!), bibliografia generală (12 pag.), urmând să ne hotărâm asupra copertei şi a indicelui de nume (numai pentru colaboratori). Partenerii şi-au achitat angajamentul financiar şi mă refer aici la Primăria oraşului Năsăud – primar. Ing. D. Mureşan şi la Centrul Jud. de Cultură – dir. prof. N. Gălăţan, care au completat fericit şi oportun cheltuielile Astrei, Despărţământul Năsăud. Practic suntem în grafic cu toate etapele care au depins de noi, adică de Astra, colaboratorii şi partenerii ei, inclusiv editura. Dacă şi AFCN-ul va proceda la fel, în toamnă vom lansa Dicţionarul.

R: V-aţi gândit la o dată anume?

I.S: Evenimentele acestei toamne sunt foarte bogate şi numeroase: lansarea Monografiei oraşului Năsăud, volumul I, editat deja; dezvelirea unor monumente la Mocod şi Lechinţa; Adunarea anuală a Despărţământului Astra Năsăud (Ilva Mare!) şi adunarea anuală a Asociaţiunii Astra (Şomcuta Mare), evenimente precedate de o întâlnire de lucru la Sediul Asociaţiunii (Sibiu); Zilele Colegiului Naţional „George Coşbuc” ş.m.a. Pentru lansarea Dicţionarului nostru ar fi potrivit sfârşitul de noiembrie, de Zilele Rebreanu, sărbătorind pe romancierul care a adus „Laudă ţăranului român”, aşa cum facem şi noi Astra, prin Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare din Ţara Năsăudului.

R: Vă mulţumim şi-n continuare vă dorim izbândă şi succes.

I.S: În numele autorilor, al echipelor de lucru, al colaboratorilor şi partenerilor noştri vă mulţumim şi noi de solicitudinea şi oportunitatea cu care ne-aţi susţinut în toată perioada documentării şi elaborării acestui Dicţionar.