Firma Pombis – un etalon al pomiculturii naţionale

Pe linia de sortare a merelor se vorbeşte în şoaptă. Nu pentru că n-ar fi voie, ci aşa se înţeleg mai bine. Uneori discută  din priviri. Aici, în hala uriaşă a fermei Pombis din Ciceu Mihăieşti este o activitate intensă. Fiecare la locul lui, ştie ce să facă şi cum anume să-şi îndeplinească obligaţiile de muncă. Dimineaţa, instructajul este scurt, fiindcă sortatoarele şi monostivuitoriştii nu sunt la prima participare aici. Cele mai noi, mă refer la femeile ce sortează merele, deprind repede tehnica muncii. Doamna Maria este din zona Dejului şi este de puţină vreme sortatoare. Locul ei de muncă este la capătul liniei. Urmăreşte cu mare atenţie ca în lădiţe să nu ajungă decât mere extra. În jur de 100 de mere într-o lădiţă, iar numărul acestora este, vorba uneia, fără număr.

          Din livadă, sosesc containerele încărcate vârf cu mere. Sunt descărcate şi din nou tractoarele urcă în imensitatea aurie a livezii. În hală, unicul dispecer este doamna Ana. Toţi o ştiu sub acest nume. De 42 ani este în împărăţia merelor şi a prunelor. „Nu-i uşor să fii atent la tot ce se întâmplă în hală. De la descărcarea containerelor şi cântărirea lor, la linia de sortare, la expedierea către piaţa internă şi externă (un tir era încărcat cu mere, având destinaţia Grecia), la pontarea fiecărui lucrător”. Domana Ana se gândeşte la pensie. Doar se gândeşte, fiindcă s-a legat aşa de puternic de „biroul” din hală încât îi este greu să-şi închipuie cum ar fi după...  Aici trăieşte ca într-o familie, în cea de-a doua. Cea dintâi este mereu la inimă, mai ales nepoţica de doar câţiva anişori este bucuria ei de bunică.

          Lăsăm vacarmul din hală şi urcăm într-o maşină de teren. De la o tarla la alta, directorul Aurel Onigaş urmăreşte cum se recoltează, calitatea merelor, stă de vorbă cu lucrătorii prezenţi. E o problemă dificilă cu asigurarea de zilieri, de culegători. Cu greu mai pot fi găsiţi oameni care să participe la muncă, deşi plata este consistentă. E o producţie bună de mere. Se bucură că în acest an se obţine o producţie de peste 4.000 tone estimativ. Şi calitatea acestora este superioară datorită ploilor care au favorizat dezvoltarea corespunzătoare a fructelor. Zilnic, inginerul Aurel Onigaş este în fermă, mai ales acum când este în plină activitate campania de recoltare. „Este finalul unui an de producţie şi vrem să nu pierdem nimic”, ne spune interlocutorul nostru. Fructele, respectiv merele, ajung atât pentru consumatori, cât şi pentru procesare, renumitul suc natural de mere Alma este deja foarte solicitat de consumatori. Firma bistriţeană are o unitate proprie de procesare a merelor, sucul de Viişoara a intrat deja în consumul celor care doresc să guste un suc natural.  Nimic nu se pierde, ci vorba aceea, totul se transformă. De asemenea, elevii judeţului vor beneficia de merele rumene de „Pombis”, prin programul destinat copiilor. Un măr sănătos, întru sănătatea celor mici.„Au fost recoltate, la vremea potrivită, peste 450 tone prune. Producţia de mere estimativă, cum spuneam, va fi de 4.000 tone, din care 1000 tone va fi destinată industrializării. Am vândut deja beneficiarilor peste 400 tone. Şi pentru populaţie stăm la dispoziţia doritorilor, pentru industrializare, preţul este de numai 60 bani/kg”.

          La Ciceu Mihăieşti, în ferma pomicolă rodeşte belşugul. Soiurile de mere încă neculese sunt parcă desprinse din revistele de specialitate. E rod bogat, crengile abia mai suportă greutatea fructelor. Este o răsplată a muncii de peste an. Întreţinerea corespunzătoare, administrarea de îngrăşăminte, irigarea pe unele suprafeţe, tratamente la timp, răritul (o operaţie necesară când este surplus de fructe), toate acestea au dat răsplata cuvenită. Ne oprim la o tarla cu Golden. Număr pe un pom vreo 230 de mere. Rumene, aurii, gustoase, sănătoase. Şi nu este un caz izolat. Coborâm pe drumuri de hotar şi ne oprim din când în când. Nu ştii ce să admiri. Totul pare un tablou de toamnă bogată al unui pictor celebru. Îţi vine să murmuri încet că „niciodată toamna nu fu mai bogată”, aici, la Ciceu Mihăieşti, în ferma inginerului Aurel Onigaş, cel care a redat zonei faima de „patria merelor”.

          Proiecte ce ţin tot de dezvoltarea fermei, se află pe agenda conducerii fermei. Astfel, pe o suprafaţă de 8 ha se va amplasa plasă antigrindină, în ferma Dipşa vor fi plantate încă 10 ha de pomi, 5 de meri şi 5 de pruni, irigarea a noi suprafeţe, toate acestea conferindu-i firmei Pombis titlu de „pionier al pomiculturii naţionale”.