Flori pentru Maria

În ziua de 24 septembrie 2009, Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Tg. Mureş a fost la capacitate, spre a cinsti, aşa cum se cuvine, pe privighetoarea doinelor someşene Maria Precup Stoica, o personalitate a cântecului popular la aniversarea unei jumătăţi de secol de cântec străbun.

Vasta sa activitate pe tărâmul culturii este redată de sora sa, Ioana, în cartea prefaţată de scriitorul Valentin Marica intitulată „Comoara privighetorii”. În cuvântul de întâmpinare, Valentin Marica arată că Ioana a scris această carte de suflet cu cuvinte tandre, luate, parcă, din rădăcina pământului şi lujerul cerului. Cartea exprimă un dar de preţ oferit de sora Ioana, care rememorează momente de har şi bucurii înălţătoare preluând testamentul mamei.

Ioana, în cele 11 cărţi predate cititorilor, prin cuvinte simple, parcă vrăjite, a pătruns în lăcaşurile de taină ale fiinţei ei, contribuind cu neîntrecută măiestrie la intuirea resorturilor secrete care o animă.

Valenţele unei asemenea manifestări sunt multiple, evidenţiind semnele autenticităţii, ale firescului şi ale liberului impuls care prezidează actul confesiunii.

Cele două surori, Maria şi Ioana, fiicele privighetorii de la poalele Heniului, au mobilizat prin cântec şi vers întreaga atenţie a publicului spectator căruia i-au stimulat înţelegerea şi percepţia mesajului din partea leşenilor ei dragi, reprezentaţi prin formaţia de trişcaşi ce a dat semnalul începerii şezătorii, unde artista şi-a călit corzile vocale. Sala fost o adevărată grădină de flori multicolore, ce au invadat scena, oferite de primarul şi viceprimarul comunei Leşu, Nicolae Lupşan şi Ioan Pop, de familia Bălan şi Petrehuş, de familia prof. Cârdan din Sângeorz-Băi, de colegii bistriţeni Alexandru Pugna şi Cornelia Ardelean, de colegii de cântec de la Oradea şi Ansamblul profesionist „Mureşul”, de prieteni şi colaboratori de pretutindeni, de numeroşi bistriţeni şi familia năsăudenilor Ioan şi Lucreţia Mititean, invitaţi pe scenă spre a-şi împărtăşi gândurile despre cartea dedicată artistei, ce au provocat aplauze repetate prin cuvinte înălţătoare şi versuri ce au stârnit o senzaţie de recunoştinţă pe care o declanşează lectura cărţii şi Ţara Năsăudului de unde a izvorât talentul nesecat al doinelor someşene.

De 50 de ani, Maria a slujit în solul fertil al cântecului popular, iar acţiunea de la Tg. Mureş este o imagine ce ne-o restituie „dinastia” Precup, dovada unei munci încordate în cel mai desăvârşit interes.

În casa Precup de sub Heniu au existat toate elementele culturii – muzica, versul, pictura şi filozofia. Acea filozofie ţărănească care a însufleţit satul prin devoţiunea sa pentru păstrarea tradiţiilor străbune, aflându-se mereu pe drumul dintre căutări şi împliniri, călăuziţi de pilda unei activităţi excepţionale.

Prin cântec şi dans, prin cuvinte de respect şi preţuire, prin diplome de recunoştinţă s-au exprimat sentimente gingaşe conferite de sensul lor adevărat, ce aveau o singură misiune – SĂ MEARGĂ LA INIMĂ.

Prin prisma acestei manifestări, Maria Precup s-a definit ca un om probând constanţa în sentimente, gesturi şi atitudini, printr-o deosebită capacitate de comunicare, de reflecţie, de dăruire, o linie sigură care nu se frânge niciodată.

Activitatea aniversară de la Mureş este o pagină de mărturisiri care întregesc biografia cunoscută şi luminoasă, desăvârşind un portret etic prin excelenţă.

Noi, cei de la izvoarele Someşului, o asigurăm pe Maria de statornică prietenie şi neclintită admiraţie pentru că:

„Ai umblat în lung şi-n lat,

Concursuri ai câştigat

Precum mama te-a învăţat

Premiile câştigate

Te-au îndemnat mai departe

Mamă, tată şi surori

Ţi-au fost de mare ajutor.

Versurile mamei tale

Au răsunat peste hotare

De unde ai adus faimă mare

Cântecele le-ai cântat

Cu versuri create-n sat,

Create de mama ta,

Pe care n-o vei uita,

Ea ţi-a dat cântecul,

Bunătatea, sufletul,

Te-a urmărit zi şi noapte

Şi s-a rugat pentru toate,

Iar voi aţi ascultat,

Tot timpul v-aţi ajutat,

Una cu îndemnul

Alta cu scrisul şi desenul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5