Gavril Ţărmure, manager Centrul Judeţean pentru Cultură: Lucrurile merg bine în Bistriţa-Năsăud

Rep.: - Uneori, partea culturală, la noi în ţară, este văzută ca o Cenuşăreasă. Dar, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, şi am constatat şi eu, cultura este cel mai bun ambasador la nivel internaţional.

Gavril Ţărmure: - În judeţul Bistriţa-Năsăud, instituţiile de cultură au fost bine susţinute. Până în acest moment, nu am de ce să mă plâng, ni s-a repartizat un buget corespunzător.  Nu ne-am lăfăit în bani, dar nici nu am suferit. Evenimente muzicale au fost, s-au organizat şi evenimente literare, destul de frecvent şi organizează şi evenimente de artă vizuală. Sigur, ar mai încăpea. Fiecare departament al culturii şi-ar dori un buget preferenţial şi îndestulător, dar trebuie să te organizezi în conformitate cu realitatea. Nu poţi să spui că nu ai organizat nimic pentru că n-ai obţinut câţi bani ai fi vrut. Trebuie să te conformezi şi să-ţi organizezi un program managerial corespunzător, să nu intri în pauze şi în blocaje. Până acum, bugetul pentru cultură a fost unul mulţumitor. Să sperăm că şi de acum încolo lucrurile vor sta tot la fel sau poate chiar mai bine, pentru că, până la urmă trebuie să speri şi să crezi că mergem înainte, nu înapoi. E nevoie de educaţie. Dacă te compari cu alte ţări, poţi spune că în România cultura este Cenuşăreasa, pentru că există un barometru cultural care te descurajează. Ai sentimentul că eşti uşor insultat. Îţi vine greu să crezi că Albania este înaintea ta la consum cultural, nemaivorbind de Ungaria sau Bulgaria care sunt cu mult înaintea noastră. La bani cheltuiţi pentru căţi, pentru spectacole suntem pe ultimul loc. Trebuie să facem ceva, pentru că cultura trebuie să fie gestionată de stat măcar până la un punct. Orice acţiune culturală trebuie să aibă măcar un anumit coeficient de educare în intenţie, în rezultat, până la urmă. Dacă cultura este considerată un mijloc de divertisment, de distracţie, e clar că niciodată nu se vor da bani suficienţi, dar nici nu va progresa zona respectivă sau ţara respectivă. Noi suntem o naţiune tânără, avem forţă, avem vigoare, dar avem nevoie de susţinere ca să putem să ne etalăm relevanţa şi expresivitatea. Dar vedeţi că, în rândul creaţiei contemporane românii sunt absolut sincron cu tot ce se întâmplă în Europa, şi în plan literar, şi în ceea ce priveşte evenimentele plastice. Prin şcoala de la Cluj a fost o explozie în rândul receptorilor de artă vizuală în toată lumea. În plan muzical, încă de pe vremea lui Ceauşescu, în Europa, în 60 de orchestre erau concert maeştri din România. Concert maestrul este primul violonist, şef artistic al orchestrei. Acum sunt sute de români împrăştiaţi în orchestrele lumii şi toţi sunt foarte-foarte buni. Deci, talent există, indiscutabil, instrucţie culturală iar, toţi sunt plasaţi foarte bine, mai trebuie doar susţinuţi. Nu avem piaţă de artă corespunzătoare, nu s-a făcut o bursă de valori. Aici trebuie să se lucreze cu insistenţă şi într-un mod consecvent, profesionist şi să se instaureze o bursă de valori în rândul artelor. Apoi, România suferă enorm din lipsă de săli pentru cultură. Dar, în Bistriţa, printr-un efort susţinut şi consistent al Consiliului Judeţean, s-a restaurat Complexul Dacia, cu un două săli şi un cinematograf, la care preţurile sunt jenant de mici, dar aici intră o măsură a statului de a încuraja cultura, astfel că se subvenţionează un bun coeficient din costul unui bilet. Iar acesta este un lucru bun. Dar a existat dorinţa de a avea un cinematograf şi am reuşit un lucru foarte important, pentru că timp de 25 de ani nu aveam nici măcar un cinematograf, ceea ce a fost un mare handicap pentru oraş. Reuşim să acoperim programul de muzică clasică cu concerte organizate regulat, concerte simfonice şi camerale, am reuşit să-i conferim Sinagogii Mari din Bistriţa o utilitate culturală. Sala are o acustică minunată, toţi muzicienii care vin aici sunt mulţumiţi. Nu cred că se organizează atât de multe concerte în ţară ca la noi. Publicul din Bistriţa şi-a dovedit o vocaţie de meloman. Sălile sunt întotdeauna aproape pline. De exemplu, concertul din 24 ianuarie,  puteam două organiza concerte, atât de multe solicitări au fost. Dar am organizat doar unul singur, iar sala a fost neîncăpătoare şi foarte mulţi au rămas afară. Dar este un lucru care ne bucură. Dacă nu are căutare ceea ce propui şi organizezi degeaba le mai faci. Dar de „n” ori s-a dovedit că aceste concerte sunt necesare şi aşteptate. În planul muzicii tradiţionale, folclorice, de asemenea, avem o orchestră foarte bună, un colectiv, un ansamblu cu solişti, cu dansatori, care sunt foarte de impact, pentru că sunt fete şi băieţi tineri, frumoşi, cu dansuri extrem de pline de vivacitate şi de vigoare, care creează un impact foarte spectaculos. Lucrurile merg bine. Sigur, puteam merge şi mai bine dacă susţinerea era mai consistentă. Dar, cum spuneam nu avem motive să ne plângem, nici noi, nici Biblioteca Judeţeană, nici Complexul Muzeal, unde se întâmplă lucruri spectaculoase, foarte consistente şi foarte utile, până la urmă. Paradoxal, deşi România, în ansamblu, este pe ultimul loc la consumul cultural, eu cred că judeţul Bistriţa-Năsăud, prin această susţinere consecventă şi corespunzătoare a Consiliului Judeţean, cultura stă destul de bine.

Rep.: - La nivel naţional suntem daţi ca exemplu, pentru că avem foarte multe evenimente culturale frumoase şi de calitate, iar instituţiile noastre culturale au fost reabilitate, unele chiar au sedii noi. Biblioteca are un sediu frumos, Complexul Muzeal parcă a devenit viu. În urmă cu vreo 15 ani, nu-ţi venea să mergi pe acolo, era mai tot timpul închis. Acum se organizează inclusiv concerte în curtea Muzeului.

Gavril Ţărmure: - Da, am organizat şi noi, dar şi ei, prin alţi colaboratori. Este foarte frumos Muzeul. Mie mi-a plăcut şi înainte, era precum o grădină puţin mai dezordonată, dar plină de poezie şi de famec. Erau acele plante de care se ocupa domnul Chintăuan. Am organizat acolo de foarte multe ori tabere de pictură vara, acum vreo 20 şi ceva de ani. În multe veri, acea grădină a Muzeului Judeţean a fost gazda artiştilor care au creat acolo. Toţi s-au simţit foarte special acolo. Acum s-a restaurat, reparat spaţiul cu mijloace mult mai moderne şi arată încântător. Iată, se întâmplă lucruri de care poţi fi mulţumit, bucuros.