Întâlnire de suflet cu Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud, la 101 ani de la unirea cu Ţara-Mamă

Zeci de bistriţeni au marcat, la Biserica de la Coroana, alături de PS Veniamin Goreanu, Episcopul Basarabiei de Sud, de protopopul Alexandru Vidican, preoţi şi oficialităţi judeţene şi locale împlinirea a 101 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul a fost organizat de Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa şi Clubul Internaţional Transilvania.

Tânărul ierarh a fost întâmpinat de protopopul Alexandru Vidican, alături de preoţii Nicolae Feier şi Emanuel Vidican, dar şi de senatorul Ioan Simionca,  de vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Vasile Puica, viceprimarul Bistriţei -  Cristian Niculae şi prof. dr. Dorel Cosma – managerul Palatului Culturii. Episcopului Veniamim i-a fost prezentat Panteonul Martirilor Bistriţeni, mai ales că, la astfel de momente este bine să ne amintim de înaintaşii care au făcut posibilă scrierea unor pagini importante în istoria României. De altfel, evenimentul a debutat cu o slujbă de pomenire, un parastas pentru eroii neamului de pe ambele maluri ale Prutului.

În cuvântul de deschidere, protopopul Alexandru Vidican a ţinut să menţioneze că Unirea Basarabiei cu România s-a făcut „pentru totdeauna”. „Noi, şi de o parte şi de alta a Prutului, peste Podul de flori, trăim sentimentul că suntem fraţi. Prezenţa Preasfinţiei voastre, cu binecuvântarea ÎPS Andrei, este binevenită aici”, a spus protopopul Vidican.

Promotor al acestui proiect, prof. Florin Bojor, a remarcat faptul că Episcopul Veniamin va duce în Basarabia dragostea bistriţenilor. „Noi, Bistriţa, şi Republica Moldova suntem uniţi de vreo 600 de ani, întrucât oraşul nostru, judeţul nostru,a  fost posesiune a domnilor Moldovei. Dacă am fi acum 500 de ani, aici ar fi domnitor Petru Rareş, care ar fi deopotrivă şi domnitorul nostru şi al Basarabiei. Mai mult, bistriţenii au fost trimişi în Basarabia la construcţia Cetăţii Soroca. Ne mai leagă o personalitate care poate astăzi pe unii îi scandalizează, şi anume Sfântul Grigore Bănulescu – Bodoni. Acest Sfânt pentru Republica Moldova este un bistriţean care acum 200 de ani a fost înscăunat Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei, iar după anexarea de către ruşi a Basarabiei a devenit primul episcop de acolo, care a încetăţenit românimsul, pentru că toate cărţile care se vor folosi până în 1918 vor fi cărţile editate de către acest bistriţean, primul Mitropolit al Moldovei”, a spus Florin Bojor.

Viceprimarul Cristian Niculae a spus că la 101 ani de la semnarea Declarației de Unire a Basarabiei cu România, „reflectăm la sufletul românesc și la toate valorile care ne unesc dintotdeauna chiar și acum, cu toate că în prezent suntem despărțiți de o graniță”.  „Nu trebuie să uităm că Dumnezeu a fost cândva cu noi, reușind să ducem la capăt întregirea patriei mame! Trebuie să ținem minte că, dacă știm cum să ne închinăm, să ne păstrăm iubirea de țară și să simțim cu sufletul nostru românesc, Dumnezeu ne va fi alături mereu! Pe lângă puterea unui popor, pe lângă jertfă, dăruire, recunoștință, iubire față de tot ceea ce este românesc, patriotismul reprezintă și credință. Pentru că fără apartenența la un neam, la o istorie, devenim săraci, înfometați și la fel se întâmplă și fără credință. Nu trăim vremuri ușoare, multe dificultăți din ziua de azi pot să ne ducă la dezbinare. Însă am speranța că nu va fi așa, am speranța că putem readuce la viață patriotismul, iubindu-ne credința și neamul, arătându-ne respectul pentru sângele care a fost vărsat în numele credinței și pentru unificarea noastră, sânge din care noi am răsărit.”, a menţionat viceprimarul Niculae. Acesta a precizat că tânărul ierarh român, PS Veniamin Goreanu, episcopul Basarabiei de Sud, originar din Republica Moldova, „are o misiune importantă, cea de a duce dragostea de dreaptă credinţă şi de neam celor de dincolo de Prut”, deoarece credința, atât în Dumnezeu, cât și în țara noastră și în valorile cele drepte este cea care va susține unirea dintre noi.

PS Veniamin Goreanu, Episcopul Basarabiei de Sud, a conferenţiat despre sfinţi şi despre eroi, sfinţi ca modele a creştinilor care vor să-l urmeze pe Hristos, eroi, modele de implicare, de sacrificiu în viaţa socială, culturală. În prelegerea sa, episcopul basarabean a punctat faptul că Unirea de la 1918 nu a fost un act istoric uşor de realizat şi nu ar fi fost posibilă fără ajutorul lui Dumnezeu. „Întâmplarea a făcut să se realizeze unirea, dar trebuie să ştiţi că acest cuvânt - întâmplare - provine din latină şi înseamnă ce au hotărât zeii în templu. Ceea ce a hotărât Dumnezeu înainte cu neamul nostru s-a întâmplat”, a spus PS Veniamin. Acesta a evidenţiat rolul unor clerici din Basarabia, care au promovat spiritualitatea românească, nominalizându-i pe preotul Alexei Mateevici, cel care a lăsat şi acea poezie care este Imnul Republicii Moldova, dar şi pe făuritorul unirii, „care a slujit atât la altarul neamului cât şi la altarul bisericii”, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail, PS Dionisie Erhan. „A fost trecut în calendarul Bisericii Ortodoxe Române nu doar pentru că a făcut paşi concreţi pentru unire, ci pentru că a fost un om al lui Dumnezeu, un om al rugăciunii, care s-a dăruit pe sine, devenind un erou”, a spus episcopul Veniamin. „Astăzi, în libertate, am devenit insensibili, ignoranţi şi îmbrăţişăm tradiţii străine de spiritualitatea noastră, uitând acele chipuri luminoase, jertfelnice de la Unirea din 1918. Mă bucur că în Anul Centenar, atât biserica, cât şi diferite instituţii au marcat împlinirea a 100 de ani prin diferite evenimente. E trist că nu s-a reuşit înscrierea în graniţele fostei Românii a teritoriilor din jurul graniţelor, precum Basarabia şi Bucovina, dar am observat că Dumnezeu ne poartă de grijă. Astăzi, unirea se realizează prin proiecte culturale, prin înfrăţiri. Înfrăţirea de jos va putea determina realizarea unităţii teritoriale a neamului nostru şi a ţării noastre, dacă se vor face paşi concreţi în această direcţie. Mulţi demnitari sunt implicaţi în această lucrare de zidire naţională”, a mai spus Episcopul Veniamin.

Episcopul Basarabiei de Sud i-a dăruit protopopului Vidican o icoană cu Sfântul Dionisie Erhan care să vegheze neamul românesc de pretutindeni.

Prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii,  a remarcat, din capul locului, că se aştepta ca această zi să fie reflectată mult mai bine în media românească. „Mă aşteptam să auzim mesaje frumoase de unire, de dragoste pentru tot ceea ce înseamnă poporul român. Din păcate, l-am văzut din nou pe Caţavencu cu idei patriotarde care se uită după voturi, idei care odată cucerită baricada ajung să lupte împotriva propriului popor. 27 martie este o zi importantă pentru tot ceea ce înseamnă poporul român, primul pas spre Marea Unire. (...) După un veac începe realizarea unui vis, din păcate nu a durat mult, iar după 22 de ani, fără să fim întrebaţi, Basarabia e din nou sfâşiată din trupul ţării. Mai trece un timp şi pierdem un alt tren important, anii 90, când poate era momentul să realizăm ceea ce au făcut cei dinaintea noastră. N-a fost suficient strigătul, podul de flori, nu a fost suficient strigătul bisericii. Oare ce ne-a mai rămas dincolo de războiul româno-român. Câţi suntem în biserică să ne amintim de 27 martie 1918?”, a transmis Dorel Cosma, care şi-a exprimat speranţa că acest vis al tuturor românilor se va realiza.

După mesajul transmis de părintele profesor Nicolae Feier şi interpretarea unor cântece patriotice de către soliştii Ansamblului profesionist „Cununa de pe Someş”, Episcopul Veniamin a intrat în dialog cu bistriţenii, răspunzându-le  întrebărilor pe teme de natură spirituală şi de istorie naţională.