Invitație la rugăciunea ecumenică la Bistriţa (18 – 25 ianuarie 2025)

Mar, 01/14/2025 - 14:43

View the full image

” Ca toți să fie una” ( Ioan, 17.21) – face parte din Testamentul Mântuitorului Iisus Hristos. Imaginar, creștinii văd cu ochii minții și ai sufletului cum ” pentru cămașa Sa, au aruncat sorți”, pentru că fiind dintr - o singură bucată să nu fie sfâșiată și ruptă.
În cursul celor 2000 de ani, istoria și umanitatea au sfârtecat această unitate ”ca toți să fie una”. Creștinii veacurilor trecute și prezente au împărțit Biserica cea ”Una Sfântă și Soborniceacsă” în mii de bisericuțe.
Rugăciunea ecumenică se dorește a fi măcar o mica punte de legătură între creștinii care au mai păstrat hotărârile primul Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325 în timpul împăratului Constantin cel Mare.
Nu întâmplător, data sărbătorii Învierii Domnului din anul 2025 este după hotărârea Sinodului ecumenic de la Niceea, 325, la aceeași data, 20 aprilie.
La 1700 de ani ( 325 – 2025) se întrezărește dorința testamentară a Mântuitorului Iisus Hristos ca toți creștinii să se regăsească în hotărârile Sinodului din 325, de-a reface unitatea de mărturisire a Crezului formulat și inspirat de Duhul Sfânt: ” Cred într unul Dumnezu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute … ”.
Vă așteptăm în fiecare seară de la ora 17.00 la bisericile din programul afișat.

Sus să avem inimile!

Secretar al Protopopiatului Ortodox Român Bistrița,
Pr. Dr. Emanul Vidican

Comentarii

14/01/25 15:55

Vizitator

Anul 2025 este și an jubiliar dedicat speranței în Biserica Catolică de către Sfântul Părinte Papa Francisc, pentru România a fost instituit drept „Anul Cardinalului Iuliu Hossu” printr-o lege adoptată de Parlament la finele anului trecut.
Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, este cel care la 1 decembrie 1918, proclama, în faţa celor peste 100.000 de români adunaţi la Alba-Iulia, Declaraţia Unirii: “Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Țara-Mamă, România!” A fost mare bucuria românilor atunci. A fost mare bucuria tânărului ierarh care proclama: „A biruit dreptatea! Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg pentru suferințele veacurilor, purtate de un neam cu credință în Dumnezeu și cu nădejdea în dreptatea Lui”. În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi începutul regimului comunist.
Martiriul Episcopului Iuliu Hossu a început după 30 de ani de la Marea Unire, pe 28 octombrie 1948, când fost arestat alături de ceilalți episcopi greco-catolici, iar Biserica sa a fost interzisă la 1 decembrie a aceluiași an. Mai întâi a fost dus la mănăstirea ortodoxă Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit „Cardinal in pectore”, de către papa Paul al VI-lea. Cardinalul Iuliu Hossu a trecut la cele vesnice în 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. La căpătâiul său s-a aflat episcopul Alexandru Todea.
Papa Francisc a oficiat slujba beatificării sale si a încă 6 episcopi martiri greco-catolici, în data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj,
după ce, conform canoanelor, pe data de 19 martie 2019 papa a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, „uciși din ură față de credință în diverse locuri din România între 1950 și 1970”, deschizându-se calea pentru beatificarea acestora.