Ioan Moniţa propune reglementarea Bursei carbonului! Sprijin pentru proprietarii de păduri, nu doar obligaţii

          Primarul comunei Romuli, Ioan Moniţa, consideră că România ar trebui să pună pe agenda europeană, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene tema cuantificării funcţiilor ecosistemice ale pădurii.

          „La 1 ianuarie 2019, România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar marele avantaj este că poţi să propui teme de dezbatere, un lucru extrem de important. Vreau să discutăm despre cuantificarea funcţiilor ecosistemice ale pădurii. Discutăm de foarte mult timp despre tăieri ilegale, defrişări masive, despre dezastre, adevărat genocid asupra acestui bun inestimabil care este pădurea. Cel mai mare silvicultor al României, Marin Drăcea, spune că „grija faţă de pădure este eminamente grija faţă de ziua de mâine, este simţul solidarităţii cu viitorul”. „A cunoaşte pădurea înseamnă a o iubi”, spunea tot Drăcea. Am văzut în ultimul timp tot mai multe adrese că primarii vor să taie pădurile. La ora actuală este un interes enorm de mare, pădurea reprezintă un bun economic extrem de important, dar dacă vom reuşi – sper să plecăm de aici, de la Bistriţa - să cuantificăm aceste funcţii ecosistemice, dintre care cea mai importantă sunt creditele de carbon, lucrurile se vor schimba”, a declarat Ioan Moniţa.

          Potrivit acestuia, în momentul de faţă este reglementată piaţa carbonului la nivel mondial pentru poluatori, adică dacă eşti poluator primeşti sume importante pentru reducerea poluării, în schimb „pentru cel care face retenţia efectivă, care sintetizează dioxidul de carbon şi care emite în atmosferă oxigen, pentru plămânii planetei, nu dă nimeni niciun ban la nivel mondial”.

          „În momentul în care valoarea acestuor funcţii ecosistemice va depăşi valoarea unui metru cub de lemn sau valoarea materialului lemnos de pe suprafaţa respectivă, vă garantez că nu o să mai avem nevoie nici de radarul pădurilor, nici de trasabilitate, nici de pază cu jandarmi sau tot felul de poliţie, pentru că nimeni nu va mai fi interesat să taie pădurea. Va primi bani pentru aceste funcţii”, a declarat Ioan Moniţa.

          Acesta a menţionat că bani vin la bugetul naţional inclusiv de la poluatori, cum este şi cazul CET Oltenia, care numai în acest an a plătit 300 milioane euro. „Sunt bani, dar important este ca banul să ajungă acolo unde trebuie. S-ar găsi resurse. Discutăm despre mărirea fondului forestier naţional, dar nu putem face lucrul acesta. Un proprietar de teren agricol, de pajişte, de la Romuli, primeşte o subveţie de 400 euro/hectar, iar un  proprietar de pădure, care este limitrof, nu primeşte nimic, ba plăteşte şi pază. Nu pot să-i spun să împădurească un hectar de teren”, a mai adăugat primarul comunei Romuli.  Moniţa a spus că sunt o grămadă de institute de cercetare care ar putea stabili un model de calcul pentru aceste subvenţii, în funcţie de suprafaţă, vârsta pădurii, însă în primul rând trebuie reglementată această bursă a carbonului şi pentru proprietarii de pădure.

          În context, primarul Moniţa a făcut referire şi la situaţia neacordării despăgubirilor pentru suprafeţele de pădure deţinute de primării în ariile protejate, pe care oconsideră „un abuz din partea statului”. Acesta a anunţat că, în perioada următoare, mai multe unităţi administrativ-teritoriale din Bistriţa-Năsăud vor demara procese împotriva statului român pentru a-şi obţine drepturile  băneşti în justiţie.