Ioan Strugari- un actor renumit de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului

Ori de câte ori mă duc în oraşul de pe Bega, şi o fac destul de des în ultima vreme, primul lucru care îmi stă în atenţie este să urmăresc programul Teatrului Naţional din Timişoara. Zilele trecute, mă aflam la casa de bilete a acestei impunătoare instituţii culturale, urmând să vizionez un minunat spectacol de operetă. Deodată, privirea mi s-a îndreptat spre uşa unui birou pe care scria cu litere îngroşate : ,,Sala de studio 5- Uţu Strugari’’.Numele îmi era foarte familiar, iar fizionomia din fotografia alăturată, tot atât de cunoscută. M-am interesat la impresariat de acest nume, dar n-am aflat prea multe despre el. Se ştia doar că este originar din judeţul Bistriţa-Năsăud. Gândul mi s-a îndreptat atunci spre comuna Parva, localitatea în care mi-am desfăşurat activitatea ca şi dascăl, timp de aproape 20 de ani.Acolo există circa 50 de familii cu peste 200 de membrii ce poartă numele de Strugari din rândul cărora face parte şi cea a viitorului actor timişorean , născut la 16 dec.1981
În perioada comunistă, un număr însemnat de părveni, au plecat în Banat. Spre acest ,,pământ al făgăduinţei’’ s-a îndreptat şi familia lui Ioan Strugari, stabilindu-se în comuna Şandra, o localitate situată la circa 30 de km de Timişoara..Viaţa acestei familii este încercată însă de o situaţie neplăcută : soţii Strugari divorţează. Tatăl lui se stabileşte la Năsăud, iar ,,Uţu’’rămâne în grija mamei sale. El n-a uitat însă de Parva, unde îşi petrecea vacanţele la bunicul lui dinspre mamă, Scurtu Macedon.
Deşi se confruntă cu o serie de greutăţi materiale, tânărul Ioan Strugari a urmat Facultatea de Muzică din Timişoara, catedra Artele spectacolului, pe care a absolvit-o în anul 2007, devenind actor la Teatrul Naţional şi profesor de teatru la Colegiul Naţional de Artă,, Ioan Vidu’’ din Timişoara.
În cei patru ani de actorie a devenit cunoscut, iubit şi apreciat de timişoreni pentru talentul şi dăruirea sa profesională. I s-au distribuit cele mai importante roluri din piese de teatru cu repertoriu clasic şi modern. Dar, o boală necruţătoare i-a frânt zborul abia început. La 20 martie 2011 se stinge din viaţă, la numai 29 de ani, după o grea suferinţă provocată de o formă severă de mielită care s-a încheiat cu un stop cardiac.
Teatrul Naţional din Timişoara pierdea atunci un om de mare valoare, un actor care avea atâtea lucruri de împlinit. În acelaşi an, la 15 aprilie, Primăria comunei Şandra i-a acordat Titlul de ,,Cetăţean de Onoare’’post-mortem. Colegii, dar şi spectatorii care l-au văzut pe scenă în aceşti ani, regretă plecarea lui prea devreme în lumea umbrelor, aşa cum se exprimă şi Lucia Preda în versurile sale : ,,Azi teatrul plânge-n urbea noastră/ Şi scena s-a mutat în cimitir/ Curg lacrimi, despărţirea-i dureroasă/ Un înger a plecat şi mă gândesc la Gyr.../Ridică-te Uţu, ridică-te Ioane !/ Încântă-ne iar cu zâmbetu-ţi cald, cu privirea ta-soare’’
Acum , la împlinirea a trei ani de la trecerea lui în nefiinţă, locuitorii comunei Parva îi aduc un pios omagiu şi îşi exprimă regretul profund pentru pierderea unui om de valoare care a intrat în panteonul cultural al acestor meleaguri.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5