Iosif Gabor (Milaş): La început, după două luni mi-am dat demisia, dar oamenii m-au adus înapoi

Primele alegeri locale, din România, după Revoluția din decembrie 1989, au avut loc în februarie 1992, în zilele de 9 (primul tur de scrutin) și 23 februarie (al doilea tur de scrutin), fiind, totodată, primele alegeri locale libere după mai bine de jumătate de secol (după 1937).

După primul tur din 9 februarie, în Bistriţa-Năsăud au fost aleşi 20 primari. Printre ei, se numără şi Iosif Gabor, de la Milaş, Vasile Găurean de la Galaţii Bistriţei, Nicolae Bodiu  - Rebrişoara (n.n. – decedat). Ulterior, în turul al doilea, la Tiha Bârgăului era ales în funcţia de primar Vasile Dologa, iar la Parva – Gheorghe Stelian (n.n – decedat).

Nu cred că se gândeau că vor rămâne 24 de ani (n.n. – cu execpţia celor care au plecat dintre noi, cu doar 20 ani) în fruntea unor localităţi. Au trăit şi bune şi rele, şi-au asumat şi bune şi rele, iar acum privesc spre un alt mandat.

Iosif Gabor (Milaş): La început, după două luni mi-am dat demisia, dar oamenii m-au adus înapoi

Iosif Gabor este profesor de biologie şi a fost în anii ’80 director adjunct şi director coordonator la şcoala din Milaş. În 27 decembrie 1989, oamenii din comună, în acele adunări generale, l-au pus primar.

„După două luni, mi-am dat demisia, iar după o altă săptămână, oamenii m-au dus înapoi. Pe vremea aceea, toată lumea credea că are drepturi nu şi obligaţii. La Milaş erau trei CAP-uri, noaptea se furau oile, caii, viţeii. A fost greu. După aceea, au venit legile fondului funciar, dar din fericire nu au fost probleme, nu am avut procese. Pe parcurs, ne-am intrat în ritm”, îşi aminteşte primarul Gabor.

În 9 februarie a avut prima confruntare electorală, iar de atunci a ieşit de fiecare dată, în primul tur, cu peste 76%. „Nu am avut un contracandidat puternic”, spune modest primarul din Milaş. „Ce am făcut pentru oameni, am făcut şi pentru mine. Ce am făcut pentru mine, am făcut şi pentru oameni”, adaugă el.

Milaşul a fost prima localitate din Bistriţa-Năsăud care a avut gaz după Revoluţie. Bineînţeles, pe banii oamenilor, că aşa era atunci. Între timp, cu fonduri europene, au fost asfaltaţi 7,3 km de drumuri de interes local, a fost reabilitat Căminul Cultural, a fost edificată grădiniţa. Lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, asfaltarea drumului judeţean care asigură legătura comunei cu reşedinţa de judeţ, a unor drumuri comunale etc., sunt investiţii numai din ultimii ani.   

Pentru următorul mandat, aducţiunea de apă prin etapa a doua a Masterplanului reprezintă o prioritate zero. La Milaş este o nevoie acută de apă, la fel ca în mai toată câmpia bistriţeană. „Ne mai propunem şi asfaltarea a unei reţele stradale de vreo 6 km. Ne-am fi dorit să accesăm fonduri europene, printr-un proiect PNDR, însă nu suntem eligibili din cauza numărului mic de locuitori care ar beneficia de investiţie. Am făcut documentaţia şi am depus-o la Ministerul Dezvoltării pentru a fi inclusă în Programul Naţional de Dezvoltare Locală”, a precizat Iosif Gabor.

Aşadar, 24 de ani de muncă, fără să-i luăm în calcul pe cei dinainte. „Normal, au fost şi multe satisfacţii. Din patru în patru ani, fără pic de campanie electorală, să vezi că oamenii îţi dau din nou girul!”, spune primarul celor din Milaş...