PASTORUL CU SIMBRIA MASURATA--N WATI Cu o intarziere de trei decenii in raport cu tarile vecine ,pasunatul cu pastorul electric incepee sa-i intereseze si pe fermierii romani.

IV.REGULI PENTRU UTILIZAREA EFICIENTA A PASTORULUI ELECTRIC

O conditie de baza pentru a se putea utiliza eficient pasunatul cu gardul electric ,este ca aceasta sa se faca pe o pasune suficient de bogata-n iarba ,altfel spus animalele pascand sa se poata satura usor si relativ repede ,fara sa umble prea mult in interiorul parcelei.Primavara nu se poate incepe pasunatul daca iarba nu are o inaltime minima de 20-25 de cm pentru vacile cu lapte ,ori cel putin 10-15 cm pentru oi, deci nu se-ncepe pasunatul “ cand da coltul ierbii”, ci cel mai devreme “ cand canta cucu, pentru oi ,si la doua saptamani dupa primul cantat al cucului pentru taurine.O vaca adulta trebuie sa se sature pascand roata-imprejurul sau iarba de pe cel mult 1 ar-( 10 x 10 metri)-,nu sa umble pe coasta sa-si caute hrana.

Deci ideile de taran ignorant si neinstruit specifice unei agriculturi extensive si anume de-a pune clopot pe gatul vitelor si de-a le da drumul pe coasta cand da coltul ierbii”,trebuie sa dispara din gandirea unui fermier ce se vrea performant. Ca si proverbul romanesc”Rasari iarba din pamant , Ca te-asteapta-un cal flamand”.Ca si ideea daunatoare ecologic de pasunat in padure si padure pasunablia. Padurea are propriile ei legi si reguli biologice pe care silvicultorii ar trebui sa le aplice , iar pasunea are alte reguli biologice de aplicarea carora trebuie sa tina cont zootehnistii si agronomii deopotriva.Padurea trebuie sa ofere zootehniei doar scut de vreme rea ,drum de acces spre pasunile alpine si lemn pentru adaposturi zoo-pastorale si focul necesar la stana.Cata vreme ne vom fura caciula cu idei de tipul pasunat in padure si padure pasunabila nu vom avea nici padure si nici pasune de calitate.O stiam asta de la tata si de la silvicultorii printre care am crescut, dar m-am convins pe deplin lucrand la munte in Austria in satul Sankt Gilgen din Salzburg, locul naşterii lui Mozart.Acolo acelasi fermier privat avea si 80 de taurine Pinzgau de cea mai buna calitate dar si 120 de hectare de padure de molid,brad american si larice in proprietate privata.Spunea mereu ca banii din vite si din lapte sunt ai lui,dar padurea e a copiilor lui. Ca sa nu cumpere puietii pentru reimpaduriri avea 15 ari de pepiniera silvica proprie si cam o zi pe saptamana intreaga familie cu argatul roman cu tot lucra-n pepiniera.La noi in ultimii 20 de ani s-a gandit din pacate exact invers.

Tari cu pasuni montane intinse cum sunt Austria si Elvetia au ajuns sa fie lidere de piata in zootehnia europeana doar din momentul in care au constatat ca oferta de iarba din pasune trebuie sa fie atat de bogata incat un procent de 15-20,chiar pana la 25%din cantitatea de iarba sa poata fi admise drept “refuzuri de pasunat” ,chiar si pe pasunile cu o productivitate mediocra.Numai in Romania,in fostele IAS –uri ne obligau unii “tovarasi” sa nu scoatem animalele din parcela pana nu se pasuna absolut toata iarba. In acest fel vitele atrase de pasunea bogata dinafara parcelei imprejmuita cu gard electric au in permanenta tendinta de-a forta imprejmuirea pentru a se hrani mai bine dincolo de gardul electric.Refuzurile de pasunat se pot valorifica eventual prin introducerea in parcela a altei specii de animale , dar in nici un caz a oilor dupa taurine din cauza pericolului parazitozelor comune cum sunt Fasciola Hepatica, Dictiocaulus Viviparus, Haemoncus Contortus etc..Se pot insa introduce caii la pascut in parcelele de unde au iesit vacile cu lapte. La ferma de la Vorburg din hotarul orasului Delemont –Elvetia, fermierul avea o mica stava –(sau grupa)- de vreo 20 de cai ,vreo 8 fiind ai lui iar ceilalti luati la varat,si-ntotdeauna dupa ce ieseau cele 100 de taurine dintr-o anumita parcela,in aceea parcela mutam stava de 20 de cai. Dar era calculat sa nu revina mai mult de un cal pt. pasunarea resturilor ramase de la 5 taurine. Fermierul mi-a explicat ca parazitozele de pasune comune taurinelor si ecvidelor-(cailor)-,sunt foarte putine.Curios a fost pt. mine sa constat ca , respectandu-se proportia de un cal in pasune dupa cel putin 5-6 vaci ,caii se mentineau grasi si frumosi ,desi pasunau exclusiv numai ce ramanea de la vaci toata vara. Si vreo 20 dintre ei erau cai de sport,de calarie pretentiosi la hrana, nu cai de munte . In schimb , cand l-am provocat pe fermier sa-si spuna opinia daca e recomandata ori nu folosirea uneia si aceleiasi pasuni si de vaci si de oi raspunsul a fost scurt si clar. Eine Katrastrofe.= o catastrofa in limba romana.

Necazul este ca ceea ce elvetianul considera acolo ca fiind “Eine Katastrofe” ,la noi in Romania e din pacate cam “de regula”, Asta intrucat chiar daca o anumita primarie sau asociatie de crescatori rezerva o anumita pasune numai pentru vaci ori tineret taurin, totusi primavara ori toamna acele pasuni nu scapa neutilizate “la negru”, de turmele oierilor privati.Si astfel e greu de rupt ciclurile biologice ale bolilor parazitare comune oilor si taurinelor.

In ferma privata, acolo unde ” ochiul stapanului ingrasa vita”, folosirea gardurilor electrice este usoara si foarte economica in conditiile actualei crize de forta de munca.Fermierul roman trebuie sa reziste concurentei cu ceilalti fermieri din U.E., si de aceea celui care vrea sa aiba o exploatatie rentabila si eficienta trebuie sa-i intre bine-n cap ca vremurile cand taranul ingrijea una ori doua vaci tinandu-le eventual cu funia legate de coarne in timp ce ele pasteau pe santul drumului este deja istorie.

In Bistrita exista del putin doua magazine care vand garduri electrice unul nu departe de Podul Jelnei si unul aproape de policlinica dar, din ratiuni de echidistanta si fair play nu pot scrie mai multe despre nici unul dintre ele. Cautati-le si le veti gasi.

In ceea ce ma priveste, atat cat timpul imi permite ,ma ofer sa consiliez gratuit pe oricine vrea sa dezvolte o exploatatie agricola viabila si asta-n ciuda faptului ca un anume coleg –(si poate un anume partid)- tin neaparat ca eu sa raman in permanenta cea mai mica si mai umila gaina dintre specialistii din agricultura judetului.Am fost de cand ma stiu un luptator care crede cu tarie ca agricultorii in relatia lor cu politicienii au o singura posibilitate si anume aceea ca impreuna sa gaseasca solutii, sa dezvolte idei de dezvoltare comune pentru a-si putea impune opiniile. Un proverb din batrani spune: Impreuna suntem puternici.Sa tinem deci aproape si sa ne stapanim individualismul interior fiecare dintre noi.Nu de alta dar capitalismul salbatic prin care trecem nu e favorabil decat marilor rechini in conditii individuale. Micul si mijlociul producator daca nu sunt asociati vor fi ingititi mai de vreme ori mai tarziu de marii rechini.

Si sa nu uitam nici o clipa sa pazim invataturile si poruncile Sfintei Scripturi intre care si cele scrise in Moise 2.15. “ Dumnezeu a vrut sa traim in armonie cu El si cu Universul creeat si sa lucram si sa pazim pamantul mentinand aceasta armonie”

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii Rasunetului.

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Andron Traian Ioan

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]