Liviu Păiuş, o viaţă de om dedicată învăţământului şi culturii

                 Ori de câte ori am prilejul să vorbesc ori să scriu despre oamenii de la catedră, acei încălzitori de suflete şi  dătători de înţelepciune, mă simt onorat şi o fac cu cea mai mare plăcere.  Pentru Liviu Păiuş am un sentiment aparte şi-l văd mereu în postura  de dascăl înfloritor de cuvinte şi îndrăgostit de folclor, acel izvor ,,pururea reîntineritor’’,  cum în numea Mihai Eminescu. O mare parte a vieţii sale şi-a dedicat-o, cu credinţă statornică, clarvăzătoare şi înţeleaptă, şcolii româneşti, a onorat cu înaltă competenţă catedra de limba română, pregătind zeci de generaţii în descoperirea tainelor ascunse ale literaturii noastre, dezvăluindu-le cu iscusinţă neîntrecuta frumuseţe şi bogăţie a limbii române.

              Activitatea sa didactică a fost încununată şi de alte preocupări, care i-au pus în valoare potenţialul creator din domeniul cultural şi ştiinţific. Pătruns şi stăpânit de patima cercetării zonei folclorice de pe Valea Someşului, profesorul Liviu Păiuş a simţit nevoia interioară de a oferi  comunei sale natale cea mai amplă şi complexă monografie din judeţul nostru, intitulată ,,Monografia comunei Rodna Veche, care cuprinde peste 1200 de pagini. În ea sunt tezaurizate şi selectate, fapte, evenimente şi date, interpretate cu profesionalism, dar şi cu un patriotism nemărginit, demne de un monografist autentic şi bine intenţionat. Lucrarea a fost premiată de Societatea Scriitorilor Bistriţeni.

              Domeniul în care şi-a extins cel mai mult aria preocupărilor de cercetare şi i-a adus o mare satisfacţie  spirituală, a fost acela al folclorului. Pentru valorificarea lui a depus un efort uriaş, studiind câteva sute de cărţi, după cum rezultă din bibliografia pe care a consultat-o, dar şi din acţiunea de culegere propriu-zisă pe care a intreprins-o încă de pe vremea când era ,,fecior în satul lui’’, apoi militar şi  mai ales profesor în şcolile de pe Valea Someşului unde a lucrat, în diferite perioade.

              De numele lui se leagă volumele: ,,Folclorul Văii Rodnei, Editura George Coşbuc, 2002, Lacrimi şi durere, o inedită culegere de texte despre folclorul cătăniei şi al războiului, tipărită la aceeaşi editură în 2003, Someş apă curgătoare, tot în 2003, Folclorul Ţării Năsăudului în două volume la Editura Napoca Star, 2009. Sunt lucrări prin care Liviu Păiuş pune în valoare texte folclorice extrem de frumoase, ce ar fi fost date uitării, dacă acest pasionat cercetător n-ar fi intreprins asemenea acţiuni. ,,Prin amploare, concepţie, rigurozitate şi tendinţă spre exhaustivitate, lucrările lui Liviu Păiuş pot fi aşezate în  în mod firesc în tradiţia prestigioasei şcoli academice năsăudene’’. Ele sunt mai mult decât un compendiu de folclor prezentat pe  genuri şi specii, ci un adevărat corpus de texte redate în litera lor. Autorul se bazează pe o bibliografie foarte bogată cu peste 380 de titluri, din care 151 reprezentând culegeri de texte, acoperind aproape 300 de ani de creaţie folclorică din zona Năsăudului.

         Liviu Păiuş este acela care sesizează diversitatea speciilor folclorice, evidenţiind variantele şi elementele specifice zonei din care sunt culese. Tot ceea a adunat în aceste culegeri au susţinere  teoretică, dar şi analize temeinice, efectuate direct pe text. Privită în ansamblul ei,  cercetarea folclorică a Ţării Năsăudului realizată de Liviu Păiuş este o mare realizare a acestui domeniu, nefiind atinsă până acum de alţi  cercetători.

       Aflat acum la vârsta senectuţii luminoase şi lucide, poate privi cu mândrie şi legitimă satisfacţie la roadele misiunii împlinite, la oamenii formaţi de-a lungul timpului, la frumoasa ladă de zestre folclorică pe care a făurit-o şi o lasă moştenire urmaşilor săi.

Comentarii

27/10/20 09:01
George Carp

,,...pregătind zeci și zeci de generații...” Dar câți ani are dacă a pregătit atâtea zeci și zeci de generații, are cumva două sute de ani? Dacă, să zicem, o generație o punem patru ani, zece generații ar avea patruzeci de ani, iar ,,zeci și zeci de generații” ar avea două trei sute de ani!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5