Liviu Rebreanu la nuntă la Ilva Mare

Despre debutantul literar al scriitorului Liviu Rebreanu la “Casina de lectură” de la Ilva Mare ştie mai multă lume, iar cele două plăci comemorative de pe faţada Cooperativei de credit sunt doveditoare. Ceea ce se ştie mai puţin este faptul că Liviu Rebreanu a participat la o nuntă de pomină la Ilva Mare în calitate de naş al Sabinei Miron, fata prietenei sale din tinereţe, Letiţia Slăvoacă.

Fanny Rebreanu în 1963, în volumul “Cu soţul meu” consemna: “Unul dintre cele mai emoţionante momente din această călătorie, a fost invitaţia la o nuntă în Ilva Mare, localitate unde poposim câteva zile la Letiţia dr. Miron, fiica protopopului Ieronim Slăvoacă, una dintre cele mai dragi şi neuitate ale tinereţii lui Liviu Rebreanu… Liviu mă privea necontenit… Acolo la nunta aceea, m-a prins Liviu în jocul atât de minunat descris în “Ion”. …Călătoria aceasta mi-a dăruit clipe care nu se întâlnesc decât arareori în viaţa omului..."”

Popasurile lui Liviu Rebreanu la Ilva Mare au fost fericite ocazii pentru a cunoaşte în profunzime viaţa ţăranilor, lumea satului cu sumedenia de izvoare literare, care vor constitui elemente de temelie pentru opera romancierului. În ţăranul român a văzut autorul “izvorul românismului pur şi etern” (Laudă ţăranului român). De aceea, pe meleagurile ilvene îl atrăgeau pe marele romancier nu numai locurile pitoreşti, ci şi aceşti oameni primitori, sfătoşi, care i-au oferit clipe de răgaz şi odihnă, atât în anii de răscruce, cât şi în cei de maturitate.

Liviu Rebreanu a revenit la Ilva Mare şi cu ocazia unor evenimente deosebite. De pildă, la nunta Sabinei Miron, cunoscută în Ilva Mare cu numele “Pupa”, cu Virgil Petri din Năsăud, nuntă care a avut loc la 7 iunie 1936.

În lucrarea “Liviu Rebreanu la Ilva Mare şi Lunca Ilvei”, Pompei Boca consemnează mărturisirile făcute de Sabina Miron Petri:

“A fost o nuntă ca-n poveşti. Naşul şi naşa mi-au adus tot trusoul de mireasă, de la pantofi până la mănuşi. Nunta mea a fost ca toate nunţile de la Ilva, numai că au fost foarte mulţi intelectuali. Ei au venit, de la casa noastră spre biserică cu maşinile, iar a naşului era “decapotabilă”. Eu am venit de la Orlat, cu o zi înainte, cu naşul şi naşa. Avea şofer pentru a se putea petrece, iar naşul era parcă el mirele, aşa de frumos arăta. În drum spre casă ne-a apucat o ploaie grozavă. Ne-a făcut leoarcă pe toţi. Naşul a trebuit să se schimbe de îndată ce a ajuns acasă fiindcă şi-a udat costumul şi spunea că-i sensibil şi tuşeşte dacă nu face aceasta”.

Tot din înscrisurile lui Pompei Boca mai aflăm că la nuntă au participat mulţi invitaţi, mai ales domni din comunele vecine şi de la oraş. În preziua nunţii, la casa preotului unde era forfotă mare au sosit: doctorul Pavel Gălan de la Cluj, familia Petri de la Năsăud, Octavian Popescu, notar public, locotenent-colonel Tiberiu Ştefan cu Victoriţa, sora Sabinei (miresei) şi alţii. Câţiva participanţi la această nuntă, cum ar fi: surorile Catirina şi Reghina Gălan şi fostul colăcar Grigore Cătuna a lui Ilarie îşi amintesc că “naşul” Liviu Rebreanu era “un bărbat înalt, frumos şi blond. Stătea în odaia cu domnii şi venea să joace în camera de joc, fiind admirat de toţi nuntaşii cum da partenera pe după spate, pocnea din degete, bătea din palme şi tropotea uşor, aşa cum joacă cei de pe Valea Someşului, din Maieru.

Muzicantul principal la această nuntă a fost vestitul, din acea vreme, Ion a lui Bodin. Din dorinţa naşului a mai participat la nuntă şi Glanetaşul care cânta la clarinet de răsuna Ilva. El locuia în “Deal la ţigani” lângă Sevestian Sucilă, fiind un cunoscut mai vechi al lui Rebreanu, probabil de când era ajutor de notar la Măgura Ilvei şi făcea vizite familiei preotului Ieronim Slăvoacă.

De asemenea, Sabina (mireasa) îşi amintea că naşul a fost primul care a luat-o la “Jocul miresei în bani” răscumpărând-o de mai multe ori cu sume importante, bani adunaţi de starostele Ion Ciocan “între talgere” completând “zestrea miresei”, în timp ce striga cu haz: Haidaţi, haidaţi colăcari/ Şi jucaţi mireasa-n bani./ Câte-un leu, câte-o piţulă/ Că v-o dat destulă gură./ Vai săracii colăcari/ Ar juca dar n-au griţari./ Săracile druştile/ O mâncat găluştile/ Şi se ţin de pântice…

Mireasa îşi mai aminteşte că naşul a jucat toată noaptea, mai cu seamă jocuri populare la care se pricepea, fiind foarte vesel, prietenos cu toată lumea parcă a presimţit că nu va mai veni la Ilva Mare.

Acum la împlinirea unui veac de la debutul literar, am reînnoit câteva amintiri din viaţa marelui romancier Liviu Rebreanu, care şi-a purtat paşii şi pe aceste meleaguri ilvene.

De altfel, scriitorul nota atât de clar în “Mărturisiri”: “Scriitorul trebuie să ştie că viaţa lui întreagă nu poate avea ascunzişuri, nici taine, nici menajamente. Mai curând sau mai târziu toate se vor da pe faţă, toate secretele. Prin hârtiile lui vor scotoci oameni diferiţi, indiscreţi. Discreţia scriitorului în viaţă e inutilă”.

Înv.Nicolaie Fântână-Pralea

S.A.M. Ilva Mare