Maestrul Ştefan Cigu, vioara de aur a Bistriţei, aniversează 7 decenii

 Ştefan Cigu, artistul ce transformă clipa în nemurire, este în ceas aniversar. Cel care de-a lungul vremii a dat sute de spectacole, care au făcut spectatorii să vibreze de bucurie, marchează 70 de ani.  Un dirijor hărăzit de Dumnezeu pentru a spori familia orchestrelor de elită prin „Dor Românesc”. Născut pe 22 aprilie 1950, în cartierul Sigmir al municipiului Bistriţa, Ioan Ştefan Cigu este un violonist de excepţie, cunoscut pentru măiestria sa, atât în ţară, cât şi în străinătate. Dăruit cu har dumnezeiesc, mânuieşte arcuşul aşa cum nu ştie nimeni s-o facă, muzica lui fiind adevărat reper sacru, până şi îngerii din cer bucurându-se la ascultarea viorii sale.

Pentru publicul larg şi telespectatori evoluţia orchestrei condusă de maestrul Ştefan Cigu este o probă de virtuozitate, deoarece în spatele perfecţiunii devenită firesc se află individualităţi instrumentale şi vocale care sunt unice în ţară. Agenda ansamblului a bifat cele mai importante festivaluri din ţară, de la „Cerbul de Aur”, la „Crizantema de aur”, „Callatis”, „Maria Tănase”, „Ioana Radu”, „Ion Drăgoi”, „Maria Lătăreţu”, „De Iapas la Năsăud”, „Valeria Peter Predescu”, „Pană de păun”, „Flori de pe Mureş”, având tot atâtea succese.

Are o pregătire temeinică în domeniu, fiind absolvent al Liceului de Muzică, al Conservatorului, adevărat doctor în domeniul muzicologiei.

Bistriţeanul, care a cântat de la vârsta de 7 ani pe cele mai înalte scene ale lumii, este unul dintre artiştii care nu lipseşte la marile acţiuni de promovare a folclorului din Bistriţa-Năsăud, fiind aplaudat de milioane de români. Are imprimări radio, dar şi albume cu peste 300 de artişti valoroşi, dintre care 100 fac parte din tânăra generaţie. Împreună cu soţia, Matilda Pascal Cojocăriţa, nume consacrat în folclorul românesc, şi cei trei copii – Alin şi Horaţiu – absolvenţi ai Conservatorului, violonişti de excepţie, şi Lavinia-profesoară la Liceul de Muzică Bistriţa, au imprimat peste 200 de melodii, radio, dar şi pe albume: folclor, cântece de petrecere, cafe-concert, romanţe.

Fiind un bun cunoscător al creaţiei muzicale tradiţionale de pe plaiurile transilvane, Ştefan Cigu a adunat, cu osârdie şi dragoste, în volumele „101 jocuri bătrâneşti din Bistriţa-Năsăud”, „Cartea de învăţătură muzicală”, “Melodii populare instrumentale din diferite zone ale României”, „Muzică tradiţională din Transilvania. Judeţul Bistriţa-Năsăud”, cu Horaţiu Cigu, „100 romanţe lansate la „Crizantema de Aur”. Culegere muzicală”, cu Horaţiu Cigu.  Având calităţi de etnomuzicolog, Ştefan Cigu nu s-a mulţumit doar cu prestaţiile interpretative ci s-a angrenat, cu pasiune şi forţă de convingere, în susţinerea acestui neasemuit tezaur de spiritualitate românească, dând din experienţa sa şi tinerilor care doresc să facă cunoştinţă cu expresive melodii de jocuri bătrâneşti, precum „De-a lungul”, „Bărbuncul”, „Învârtita”, salvând de la pieire cel mai de preţ tezaur al fiinţei noastre, folclorul tradiţional.

             Talentatul violonist şi profesor Ştefan Cigu a lansat volumele „101 jocuri bătrâneşti din Bistriţa-Năsăud”, apărut la Editura Arcade şi „Cartea de învăţătură muzicală”, apărut la Editura „Charmides”. Titlurile amintesc de „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” sau de alte cărţi de învăţătură, în care bărbaţi cu percepţie voievodală asupra domeniului pe care-l stăpâneau se adresau contemporanilor şi viitorimii, spre a nu se pierde ceea ce fiecare dintre ei a acumulat cu trudă.

Neîndoielnic, ştiinţa muzicală a lui Ştefan Cigu presupune o muncă enormă, pe lângă darul pe care l-a primit de la Dumnezeu, cum cred toţi cei care-l cunosc, adică talent nativ plus talentul de a munci, care este un element al educaţiei. Artistul Cigu apare în cărţi în ipostaza cercetătorului, a cărturarului, a profesorului care trece jocurile populare din memoria oamenilor în cea a cărţii, fidele, durabile, şi face acest travaliu cu instrumentarul ştiinţei muzicale culte, dobândite prin studiile de la Conservator, continuate cu cele de masterat.

Ştefan Cigu orchestrează, armonizează, aranjează melodiile, împreună cu fiii săi, Horaţiu Cigu şi Alin Pascal Cojocăriţa, care acum s-a îndreptat spre muzica uşoară, dar şi Lavinia Cigu, profesor la Liceul de Muzică Bistriţa.

Ştefan Cigu este unul dintre cei mai marcanţi artişti din Bistriţa-Năsăud, fiind o personalitate care şi-a câştigat un nume bine meritat în Cartea de aur a folclorului românesc. În faţa unei asemenea personalităţi ne înclinăm, dorindu-i în ceas aniversar, mulţi ani cu sănătate şi fericire.

  Gânduri

Maestrul Ştefan Cigu este în ceas aniversar. Dirijorul Ansamblului Profesionist “Dor românesc” a prezentat de-a lungul vremii, cu vioara fermecată momente de înaltă virtuozitate, prin care sunt transmise caracteristici ale artei tradiţionale. Prin evoluţia sa, maestrul Cigu reprezintă sufletul, sensibilitatea, spiritul creativ şi dragostea pentru arta interpretativă.  Este o binecuvântare pentru judeţul nostru maestrul Ştefan Cigu, care împreună cu   „Dor Românesc”, ansamblul profesionist aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean,  creează adevărate sărbători ale cântecului popular, prin intermediul artei spectacolului. La mulţi ani, cu sănătate şi bucurii !

Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud

 "Îmi doresc să fii sănătos, să te am lângă mine până la sfârșitul vieții, bunătatea ta să mă fericească o veşnicie, bucuria ta să fie bucuria mea, greul tău să fie greul meu, spiritul tău vesel să te însoțească mereu și să ne molipsești și pe noi așa cum ne-ai obișnuit! La mulți ani, iubitul meu" - Matilda Pascal Cojocăriţa.

   „Ştefan Cigu, un muzician cu har, veşniceşte din pădurea cu sunete, frunze care să rămână mereu verzi, pentru bucuria şi căldura sufletească a generaţiilor care vor veni” - dr. Gavril Ţărmure (managerul Centrului Judeţean pentru Cultură).

   „Prin muncă şi talent, Ştefan Cigu şi-a clădit treaptă cu treaptă urcuşul spre marile valori muzicale din ţara noastră!” - Constantin Arvinte, compozitor, dirijor, folclorist.

  „Profesorul, folcloristul şi orchestratorul, dirijorul şi violonistul Ştefan Cigu deţine culegeri, înregistrări audio şi video cu cele mai reprezentative creaţii muzicale din zonă, publicate în antologii de specialitate, ce spun frumos despre această legătură cu rapsozii meleagurilor sale natale” - dirijorul şi folcloristul George Sârbu.

  „Prof. Ştefan Cigu este un reprezentant de seamă al artelor folclorice muzicale contemporane româneşti, talentat muzician ce face parte din cercul select al valoroşilor maeştri concertişti în actualitate”- Dr. Mircea Câmpeanu.

 „Foarte talentat, iubeşte muzica, o are în suflet şi doreşte să fie cel mai bun. Munceşte mult, cu pasiune, exersează cât era ziua de lungă. Are respect pentru marii interpreţi ai Bistriţei şi a ştiut să înveţe de la ei secretele virtuozităţii (...) a ştiut să rămână un om modest, cu personalitate şi cu foarte mult bun-simţ (...)iubeşte, preţuieşte şi cinsteşte muzica populară” - prof. Nicolae Gălăţean.

  „Am spus mereu faptul că ţinutul Bistriţei şi Năsăudului a fost binecuvântat de Dumnezeu cu personalităţi remarcabile care au ţinut aprinsă flacăra tradiţiilor şi a spiritualităţii româneşti. Ştefan Cigu este unul dintre oamenii care a încercat mereu să scoată la lumină folclorul nostru, un etalon în ceea ce priveşte activitatea sa de violonist, dirijor, orchestrator, muzician complex. Cele mai multe înregistrări ale mele în fonoteca radio sunt alături de Ştefan Cigu. El fiind bistriţean cunoaşte linia melodică a cântecelor noastre foarte bine. Ştefan Cigu este un reper pe harta spirituală a judeţului nostru” -Alexandru Pugna, solist profesionist.

 „Cel mai important moment al vieţii mele s-a desfăşurat în prezenţa maestrului Ştefan Cigu, având siguranţa şi profesionalismul lui în acompaniament, am prins putere şi curaj, reuşind performanţa de a câştiga Crizantema de Aur în anul 1998. Primul meu album a fost imprimat cu domnia sa, iar împreună cu soţia, Matilda Pascal Cojocăriţa, au fost cei care m-au ajutat dezinteresat, fără ranchiună şi invidie. Le mulţumesc pentru tot şi le doresc mulţi ani cu sănătate şi fericire” -Domnica Dologa, artist profesionist.

 „Ştefan Cigu a apărut pentru prima dată pe un disc mare Electrecord în 1987, având curajul să imprim cu un dirijor tânăr, deşi erau atâţia dirijor celebri. Am avut dorinţa să îl cunoască lumea, pe atunci fiind la „Cununa de pe Someş”. După aceste imprimări a fost des solicitat la Bucureşti. Un gând bun la ceas aniversar, sănătate şi toată preţuirea noastră” - Cornelia Ardelean Archiudean, artist profesionist.

„Întâlnirea cu Ştefan Cigu a fost o şansă pentru preocuparea mea de o viaţă de a descoperi talente reale şi receptive pe care să le pot prezenta marelui public prin mijloace specifice actului cultural în emisiuni de televiziune. Am avut încredere în el şi mi-am asumat răspunderea de a-l invita ca dirijor a spectacolului de folclor de la Cerbul de Aur, aruncându-mă cu el în această mare confruntare. Reuşita a fost deplină şi de atunci a urcat treaptă cu treaptă, ajungând astăzi în elita şefilor de orchestre de muzică populară” -Florentina Satmari, realizator emisiuni.  

 „Sunt în relaţie de colaborare profesional-artistică şi prietenie de familie cu maestrul Ştefan Cigu de douăzeci de ani şi ne-am întâlnit la Centrul Judeţean pentru Cultură, pentru a cădea de acord asupra demărării unui proiect cultural cu "Dor Românesc". Ar fi vorba de concerte comune între "Lăutarii", orchestra mea, şi "Dor Românesc", condusă de maestrul Cigu, înregistrări, spectacole etc., prin care să punem în valoare repertoriile noastre. Condiţiile în care lucrează colegii de la "Dor Românesc” sunt foarte bune şi aici se vede vrednicia celor care conduc Centrul Judeţean pentru Cultură, pot să spun la rândul meu lucruri excelente despre "Dor Românesc". Cu frumoasa noastră muzică, orchestra a făcut demult unirea prin cântecul folcloric pe care-l păstrăm în suflet ca pe o icoană. Mă bucur că iau şi eu parte la unirea acestui mare neam, care suntem, şi credem că avem datoria de a folosi harul pe care ni l-a dat Dumnezeu pentru a păstra şi a transmite generaţiilor viitoare atât de frumosul tezaur folcloric”- Nicolae Botgros, Orchestra "Lăutarii" din Chişinău.