Mărişelu, în România Centenară. Primarul Horea Petruţ alături de Consiliul Local a redat comunităţii o adevărată Casă a Culturii

          Sărbătoare la Mărişelu în pragul aniversării a 100 de ani de când românii se află sub acelaşi tricolor. Sub genericul „Mărişelu în România Centenară”, evenimentele organizate de Primăria şi Consiliul Local Mărişelu, alături de Şcoala Gimnazială şi Centrul Judeţean pentru Cultură au debutat în curtea bisericii cu o slujbă de pomenire a tuturor strămoşilor de pe aceste meleaguri, la mormântul preotului Ioan Pop, cel care a înfiinţat Consiliul Local pentru Unire şi care a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, în urma alegerilor din 1919, fiind ales senator al României.

După momentele religioase oficiate de preoţii Aurelian Poptean şi Lucian Blaga, a urmat un cuvânt al primarului Horea Petruţ, în care a vorbit despre importanţa readucerii în actualitate a valorilor locale şi naţionale, dar şi a promovării celor actuale: „În an centenar, suntem încrezători că Mărişelu se află pe scara evoluţiei sociale economice şi culturale şi în scurt timp va deveni un punct de reper pentru dezvoltarea altor comune din judeţul Bistriţa-Năsăud, şi de ce nu, şi din ţară”.

A urmat inaugurarea Căminului Cultural ce a avut loc în prezenţa prefectului Ovidiu Frenţ şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean – Vasile  Puica.

„Căminul Cultural este pregătit de sărbătoare printr-o investiţie de 935.000 lei, vorbim doar de partea de construcţii şi exteriorul. În interior, am achiziţionat 200 de scaune din lemn, tapiţate, partea de sonorizare, partea de cortină, proiectoare şi toate cele necesare pentru derularea în condiţii cât  mai bune a evenimentelor din această Casă de Cultură.

În prima lună din 2019, printr-un proiect de hotărâre a Consiliului Local,  instituţia va purta numele lui Ioan Cotoc, a cărui placă o dezvelim azi pentru a arăta prezenţa acestuia, cu vot decisiv, la Decretul Unirii Transilvaniei cu România. Mulţumim artistului Mircea Mocanu pentru realizarea acestei lucrări. Cu răbdare, înţelegere şi sprijin reciproc am reuşit, împreună cu colegii din aparatul administrativ, dar şi cu comunitatea, să redăm această instituţie, ca o bijuterie, în An Centenar”, a declarat primarul Horea Petruţ.

În continuare, drd. Smaranda Mureşan, şef serviciu Cultură Tradiţională la Centrul Judeţean pentru Cultură, a vorbit despre importanţa căminelor culturale: „Trebuie să fiţi mândri de această realizare deosebită, căminele culturale fiind un simbol de unitate în colectivitate, fiind entităţi care sunt factori activi de promovare şi valorificare a actului cultural în societatea contemporană. De asemenea, au un rol deosebit în conservarea, cercetarea, protejarea, punerea în valoare şi promovarea culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial. Căminele culturale oferă produse şi servicii culturale diverse, în scopul creşterii  gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală, totodată, având un rol important în educaţia permanentă şi formarea profesională continuă. Acest Cămin Cultural este al dumneavoastră, al tuturor, al comunităţii. Vă felicităm şi vă asigurăm de tot sprijinul în ceea ce priveşte cultura din comuna Mărişelu”.

Într-o sală arhiplină a urmat apoi un spectacol folcloric inedit, ce a debutat printr-un program de cântece patriotice susţinut de copiii de la Şcoala Gimnazială Mărişelu, coordonaţi de prof. Grigore Turşan, urmând Ansamblul folcloric „Mioriţa” din Mărişelu – coregraf Valer Nicoară, Ansamblul folcloric „Cununa grâului” Ocniţa – coregraf Bogdan Pântea, director Florentin Archiudean.

Merită remarcată prezenţa pe scena din comuna natală a tinerei artiste Alexandra Ioana Petruţ, fiica domnului primar, care debutează pe durmul cântecului popular.

În recital au fost prezente şi Florina Bălan, câştigătoarea recentei ediţii a Festivalului „Pană de Păun” şi doamna Cântecului bistriţean – Cornelia Ardelean Archiudean.

Un punct aparte l-a constituit lansarea monografiei „Mărişelu 100 de ani în 100 de pagini”, semnată de prof. Grigore Turşan, proiect unic la nivel de judeţ, care surprinde activităţile educaţionale, culturale şi istorice din comuna Mărişelu în decursul a 100 de ani, structurate pe fiecare an.

Au vorbit etnolog Smaranda Mureşan şi prof. Irina Matei, director adjunct la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, dar şi directorul cotidianului Răsunetul- Menuţ Maximinian, care este şi lector de carte, care a declarat: „Mulţi am uitat de străbunii noştri, iar ţăranul român dispare odată cu apariţia eurofermierului. Ceea ce face prof. Vasile Grigore Turşan este, dincolo de lucrarea de specialitate, un omagiu adus spiritualităţii româneşti, ce se oglindeşte în sufletul celui ce îşi iubeşte, cu adevărat ţara.  Grigore Turşan este un model pentru generaţia lui în ceea ce priveşte patriotismul pe care îl promovează în pagini de literatură, dar şi la catedră şi în proiectele pe care le are ca dascăl, aşa cum erau înaintaşii lui, adevăraţi luminători pentru sate. În anul Centenarului Marii Uniri,Vasile Grigore Turşan ne invită, simbolic, să dăm mâna peste timp cu cei ce au făcut marele act al întâlnirii sub acelaşi tricolor al tuturor românilor. Felicitări !”.

„ Mărişelu, 100 de ani în 100 de pagini ’’, reprezintă un simbol al comunităţii noastre, raportat la cea mai mare sărbătoare a societăţii româneşti. Un tablou literar cu rezonanţă instorică, expus membrilor comunităţii mărişelene spre cunoaşterea originilor, în vederea străbaterii unei drumeţii pe poteca centenară cu 100 de staţii destinate asimilării unui substrat rudimentar din hrana nobilă a patrimoniului naţional local” a declarat autorul cărţii.  

Prezentat de secretara Primăriei Mărişelu, Domniţa Zăvoian, şi prof. Grigore Turşan, spectacolul a fost unul complex, bucurându-i pe mărişelenii care, iată, începând de acum, au o adevărată Casă de Cultură, investiţie pentru care primarul Horea Petruţ, împreună cu întregul aparat administrativ, merită toate felicitările.

Dimensiunea administrativă a comunei Mărişelu

                    Realizări în perioada 2016-2018:

• Reabilitare iluminat public în comuna Mărişelu prin introducerea ledurilor economice, care redduc consumul de energie electrică şi de asemenea diminuează costurile;
• Reabilitarea clădirii şcolii din localitatea Domneşti precum şi dotarea cu mobilier şcolar nou;
• Reabilitarea sălii de grupă şi dotarea cu mobilier nou pentru preşcolarii din cadrul Grădiniţei cu Program Normal Sântioana;
• Reabilitarea căminelor culturale din Mărişelu şi Bârla;
• Asfaltarea drumului comunal 15A Bârla-Sântioana;
• Amplasarea de staţii de autobuz pe raza comunei;
• Asfaltarea parţială a drumului comunal 15 Măgurele-Jeica;
• Colaborarea cu Tăşuleasa Social a dus la încadrarea a 24 km mărişeleni pe harta turistică a ţării, localităţile Bârla, Măgurele, Mărişelu, Jeica fiind parte a traseului turistic VIA TRANSILVANICA.
• Cadastru general pentru localităţile Jeica şi Domneşti;
• Achiziţionarea de utilaje ( despicător de lemne, vap de spălat) pentru instituţiile publice din comună;
• Sprijinirea cultelor şi programelor educaţionale;
• Reabilitarea mormântului fostului senator Ioan Pop din Mărişelu; dezvelirea bustului fostului econom Ioan Cotoc din Mărişelu, delegat al Comitetului Electoral Central la Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918;
• Organizarea a trei ediţii a Festivalului Interjudeţean de tradiţii şi folclor LA POALELE MĂGURII, o frumoasă sărbătoare a comunei Mărişelu;

În derulare – 2018-2020:

• Înfiinţarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare în comuna Mărişelu ( Sîntioana, Bârla Măgurele, Mărişelu şi Domneşti);
• Înfiinţarea unei capele mortuare la Domneşti;
• Înfiinţarea unui dispensar uman în localitatea Domneşti;
• Amenjarea unor spaţii de joacă pentru copii în localităţile Mărişelu şi Domneşti;
• Modernizarea infrastructurii agricole la nivelul comunei;
• Reabilitarea căminelor culturale din Sântioana şi Domneşti;
• Achiziţionarea prin fonduri europene a unui buldoexcavator pentru facilitarea lucrărilor coordonate de primărie;

Obiective viitoare:

• Înfiinţarea reţelei de apă potabilă în toată comuna;
• Decolmatarea şi taluzarea pârâului pe raza localităţii Sântioana;
• Asfaltarea de străzi în localităţile Sântioana, Bârla şi Domneşti;
• Extinderea reţelei de iluminare publică, canalizare şi apă potabilă;
• Extinderea razei de supraveghere video pe teritoriul comunei;
• Înfiinţarea de noi capele mortuare în localităţile Mărişelu, Sântioana şi Bârla. 

Horea Călin Petruţ

Primar al comunei Mărişelu