Meşteşuguri şi meşteşugari în Ţara Năsăudului

La începutul lunii mai 2015, după o îndelungată şi frumoasă colaborare cu membrii Asociaţiunii ASTRA Năsăud, am primit invitaţia din partea Ligii Scriitorilor Români – Filiala Năsăud, prin domnul Ioan Mititean, de a desfăşura activităţile cercului metodic al profesorilor de educaţie tehnologică din Iaşi, în Ţara Năsăudului, motiv pentru care şi tema excursiei tematice a fost „Meşteşuguri şi meşteşugari în Ţara Năsăudului”. Prin această acţiune am urmărit descoperirea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice năsăudenilor, prin exemple de bună practică, precum şi realizarea unui schimb de experienţă între unităţi şcolare şi instituţii de cultură.
Ca organizator al acestei excursii, am reuşit să stabilesc împreună cu domnul Ioan şi doamna Lucreţia Mititean un program de lucru, pe baza căruia mi-a fost foarte uşor să conving colegii să ni se alăture în excursia spre Ţinutul Năsăudului. Astfel, în data de 8 mai, din Iaşi am plecat 14 cadre didactice: prof. Ariadna Cristina Maximiuc – Director Liceul Teoretic “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, subsemnata - prof. dr. ing. Gabriela Nedelcu Teodorescu – Liceul Teoretic “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Şcoala Gimnazială “Gh. I. Brătianu” Iaşi şi Şcoala Gimnazială “Dimitrie A, Sturdza” Iaşi, prof. ing. Mihaela Miron – Director Şcoala Gimnazială Chicerea, com. Tomeşti, Iaşi, prof. dr. ing. Iulia Margareta Dima – Director Şcoala Gimnazială Ţuţora, prof. ing. Irina Saroși – Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani, prof. ing. Ovidiu Nechifor – Şcoala Gimnazială Prisacani, prof. ing. Marcela Tăbăcaru – Şcoala Gimnazială “Aron Vodă” Aroneanu, prof. ing. Cecilia Velnic – Şcoala Gimnazială “Elena Cuza” Iaşi, prof. Corina Huțanu – Şcoala Gimnazială “Alexandru cel Bun” Iaşi, prof. ing. Constantina Balan – Şcoala Gimnazială “Otilia Cazimir” Iaşi, prof. ing. Adriana Ungureanu – Şcoala Gimnazială Comarna, prof. ing. Ghinița Rusu – Şcoala Gimnazială Chişcăreni, prof. ing. Luminița Ruță – Şcoala Gimnazială nr. 41 Iaşi, d-nul Vasile Velnic şi 6 elevi de la Şcoala Gimnazială Goruni, comuna Tomeşti.
Călătoria până în Năsăud a fost extrem de plăcută, datorită atmosferei din cadrul grupului, a vremii care a ţinut cu noi pe toată perioada şi a peisajului mirific.
Întâlnirea cu distinşii colaboratori năsăudeni a avut loc într-un cadru foarte prietenos şi cald, la domiciliul cunoscuţilor scriitori Ioan şi Lucreţia Mititean, prieteni dragi, pe care aşteptam cu nerăbdare să-i revăd.
Activităţile cercului metodic au debutat cu o prezentare de carte în Foişorul Literar, unde au fost prezentate multe cărţi unicat, cu un caracter documentar, bazate pe o intensă cercetare istorică şi biografică, volume de poezie şi jurnale de călătorie.
Volumele „Portrete de meseriaşi năsăudeni” şi „Meseriaşi şi talente năsăudene” au strâns în paginile lor peste 280 de portrete socio-biografice de meseriaşi năsăudeni, reprezentând cinci ani şi jumătate de activitate de cercetare pe teren al celor trei colaboratori: Ioan şi Lucreţia Mititean şi Floarea Pleş. Împărtăşesc pe deplin aprecierea domnului Menuţ Maximinian referitor la valoarea acestor volume: „…cei trei autori aduc o odă întru eternitate oamenilor dăruiţi de divinitate cu har, ce şi-au lăsat amprenta asupra acestor ţinuturi someşene.”
Un deosebit interes a fost arătat prezentării Dicţionarului culturii şi civilizaţiei populare – Ţara Năsăudului”, dicţionar realizat şi conceput de Despărţământul ASTRA Năsăud, sub îndrumarea domnului Ioan Seni, astrist cu o putere de convingere impresionantă, sentiment exprimat prin volumul omagial „ASTRA REDIVIVA – 25”.
Prezenţa domnului Mircea Daroşi, scriitor şi jurnalist dedicat activităţilor şi manifestărilor culturale, ne-a umplut sufletele de încântare şi emoţie prin poeziile cuprinse în volumul ”Nisipul clepsidrei”.
Emoţionant a fost şi debutul literar pe plaiuri năsăudene a doamnei prof. Ariadna Cristina Maximiuc, directorul Liceului Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu volumul de poezii „Rugul tăcerii”.
Următorul popas l-am făcut în comuna Rebra, comună de talie europeană, cu oameni harnici şi ospitalieri, sufletişti şi prietenoşi. Pentru noi, dascălii ieşeni, vizita la Rebra a fost un moment de sărbătoare, de care ne-am putut bucura împreună cu reprezentanţi ai comunităţii locale, colegii dascăli, copii şi părinţi.
Şcoala din Rebra s-a dovedit a fi locul perfect în care se formează valorile morale şi culturale sănătoase. Sălile de clasă, tapetate cu munca micilor învăţăcei, urmăriţi îndeaproape de dascălii lor, lucrările practice deosebite prin diversitatea tehnicilor, îndemânării şi creativităţii scot la lumină sufletul curat şi pur al acestor copii minunaţi.
Preocuparea colegilor noştri pentru formarea în condiţii cât mai bune a tinerelor vlăstare se poate vedea cu uşurinţă din interesul pentru atragerea de fonduri europene prin proiecte educaţionale, care să permită îmbunătăţirea bazei materiale pentru un proces didactic performant. Astfel se pot lăuda cu o grădiniţă europeană şi un centru de documentare foarte bine pus la punct din toate punctele de vedere.
O altă prioritate a şcolii şi comunităţii locale din Rebra o constituie promovarea tradiţiilor istorice şi culturale a acestei zone binecuvântate, pe de o parte prin organizarea Ansamblului „Doina Rebrei”, instruit şi coordonat cu multă dăruire şi pasiune de domnul Vasile Călini, iar pe de altă parte înfiinţarea muzeului etnografic al satului, în care doamna prof. Liliana Călini a pus suflet, adunând diverse obiecte şi echipamente de tehnologie rurală pentru activităţile specifice care reconstituie istoria locului.
A urmat un impresionant spectacol prezentat de Ansamblul „Doina Rebrei”. Am văzut 50 de copii minunaţi, frumoşi şi sănătoşi, care se bucură din plin de viaţa pe care o au şi apreciază valorile zonei, străduindu-se să le promoveze cât pot de bine. Este un ansamblu de înaltă clasă prin costumele populare autentice, prin dansurile strămoşeşti realizate cu o perfecţiune desăvârşită.
Felicitări copiilor, părinţilor care trebuie să se mândrească având astfel de copii şi nu în ultimul rând, celui care veghează asupra lor, ca voluntar, domnul Vasile Călini, încercând să păstreze tradiţiile şi obiceiurile locale!
Încântaţi de minunatul spectacol, am poposit la Mănăstirea „Sfinţii Petru şi Pavel” din Rebra, un adevărat colţ de rai, în care ne-am bucurat de ospitalitate şi am participat şi la slujba Sfântului Maslu. Oază de credinţă, linişte şi puritate sufletească, acest lăcaş sfânt ne-a umplut sufletul de energie şi speranţă.
Pretutindeni s-a putut vedea şi simţi amprenta ASTREI, care a reuşit să închege frumoase legături cu unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.
Trebuie să subliniez faptul că organizarea şi mobilizarea pentru vizita noastră a fost mult peste aşteptări, iar acest lucru a putut fi posibil datorită implicării unor oameni deosebiţi, astrişti cu suflet mare şi dornici de a arăta frumuseţea şi valorile zonei în care trăiesc: d-nul Ioan şi d-na Lucreţia Mititean, d-nul Mircea şi d-na Rodica Daroşi, care ne-au însoţit permanent pe parcursul celor două zile petrecute pe meleaguri năsăudene, d-nul Vasile Călini – secretarul Primăriei Rebra şi instructorul Ansamblului „Doina Rebrei”, d-nul Adrian Pavelea – directorul Şcolii Generale nr. 1 Rebra, d-na Liliana Călini – directorul educativ al Şcolii Generale nr. 1 Rebra, iar prin bunăvoinţa conducerii primăriei, respectiv a domnului primar Ştefan Danci, a domnului secretar Vasile Călini şi Sfinţiei Sale Părintele Stareţ Chiril Zăgrean de la Mănăstirea „Sfinţii Petru şi Pavel” din Rebra a fost posibil popasul peste noapte la Sfânta Mănăstire, unde am fost cazaţi în condiţii foarte bune şi serviţi cu grijă. Le mulţumim din suflet pentru efortul şi bunătatea arătată!
Întâlnirea cu „Pictorul Verde” – domnul Nechita Bumbu din Nepos, a fost foarte emoţionantă. Am fost întâmpinaţi de familia Bumbu şi invitaţi să admirăm expoziţia de pictură în care a fost transformată casa, având un caracter permanent. Coloristica, tematica şi organizarea tablourilor te invită la meditaţie.
Pasiunea şi talentul real al pictorului, dragostea pentru natură se reflectă din numeroasele tablouri care au făcut ca spaţiul să fie neîncăpător pentru a putea fi expuse. Talentul pictorului se completează cu priceperea în ale tâmplăriei, având posibilitatea în atelierul propriu, foarte bine dotat, să-şi confecţioneze ramele şi accesoriile necesare.
Am apreciat puterea de lucru şi dorinţa de a arăta vizitatorilor o altă faţă frumoasă a Ţării Năsăudului.
Călătoria noastră a continuat la Muzeul etnografic „George Nechiti” din Feldru. Aici am fost impresionaţi şi plăcut surprinşi de diversitatea obiectelor tradiţionale din zonă, cu o valoare culturală deosebită. Muzeul este foarte bine organizat, pe domenii etnografice, cu dorinţa de a păstra şi conserva tot ceea ce este valoros şi a rezistat timpului, amintind de istoria satului românesc. Şi casa domnului George Nechiti s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru numeroasele exponate.
Aceste comori cu rezonanţe istorice te invită la contemplare. În acelaşi timp, Muzeul „George Nechiti” constituie un punct de studiu şi cercetare pentru studenţii interesaţi de etnografie şi folclor. Dacă ţinem cont că la acest muzeu familia îşi aduce contribuţia din tată în fiu, putem anticipa că şi nepoţeii domnului Nechiti vor fi printre studenţii dedicaţi conservării, dezvoltării şi valorificării patrimoniului naţional.
Ultimul popas l-am făcut la Muzeul costumului popular „Virginia Linul” din Salva, unde am putut asculta inestimabila poveste a costumului popular românesc ce inundă prin frumuseţe şi autenticitate acest lăcaş de folclor. Din dorinţa de a transmite noii generaţii portul tradiţional românesc autentic, creaţiile doamnei Virginia Linul sunt realizate manual, cu multă migală şi responsabilitate, într-o diversitate de modele şi culori ce reflectă particularităţi ale fiecărei zone populare româneşti. Unicat în lume, aici sunt confecţionate clopurile cu păun pentru feciorii năsăudeni, piese ale costumului popular specific zonei, cu o întreagă poveste în spate.
Doamna Virginia Linul este un artist complet prin dragostea de ţară şi, în mod deosebit de locurile natale, prin frumuseţea costumului popular românesc pe care îl creează cu pasiune şi cu mândrie îl poartă, făcându-l nemuritor, prin cântecul năsăudean ce alină orice suflet nostalgic, prin înalta pregătire profesională în domeniu, care nu-i permite decât să se autodepăşească în ceea ce-şi propune. Dorinţa de autodepăşire a determinat-o să valorizeze patrimoniul cultural românesc prin colaborarea cu vestiţi designeri vestimentari din Europa, printre care designerul francez Philippe Guilet, care i-a admirat activitatea cerându-i să i se alăture în conceperea colecţiei: 100%.RO Couture, având sloganul “Poartă cu tine reflexia frumoasă a Romaniei”, proiect care prezintă o faţă frumoasă a României, cu oameni activi şi talentaţi, creativi şi moderni.
Salva este una dintre localităţile cu o importantă încărcătură istorică, a cărei taină ne-a dezvăluit-o cu farmecul caracteristic, doamna Ana Filip, un dascăl care şi-a iubit meseria, îşi iubeşte ţara şi valorile acesteia. Cu drag ne-a împărtăşit episoade din monografia comunei Salva, amintind şi de trecutul istoric al martirului Tănase Todoran, apărător al ortodoxiei şi neamului românesc, care a fost tras pe roată pe dealul de la Mocirlă. Ne bucurăm că am reuşit să o cunoaştem, tot aici, la doamna Virginia Linul, pentru a ne împărtăşi din experienţa domniei sale.
Acum, în momentul concluziilor, urmărind cu inima strânsă firul acţiunilor şi asigurându-mă că nu-mi scapă ceva, pot spune că am avut parte de bucurii şi frumuseţi, de oameni cu talent şi dragoste pentru tradiţiile şi valorile româneşti, dorindu-mi ca reîntâlnirea cu aceste meleaguri să fie cât mai apropiată.