Mihaela Ivan: Unirea de la Alba Iulia are rădăcini puternice-n Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud! Deșteaptă-te, române, și iubește-ți țara fără mânie!

Mie, 12/01/2021 - 09:05

Unirea de la Alba Iulia are rădăcini puternice-n Poarta Transilvaniei. Rădăcini crescute prin oameni, pentru că-n 1 Decembrie 1918, în primul rând s-au unit oamenii, apoi țara. Un act de înțelegere, coordonare și patriotism.
Din cei 7 km de documente ce-s adăpostite la Arhivele Nationale Bistrita-Nasaud, Cornelia Vlașin deschide cele mai prețioase file ale istoriei ce vorbesc despre cel mai frumos vis, pe care strămoșii noștri l-au transformat în realitate: Marea Unire de la Alba Iulia.
Păstrate cu grijă, pricepere și respect, descoperi: credențialele prin care populația județului nostru și-a ales delegații care să voteze "unirea cu patria mamă", lista acestora cu nume și prenume, protocoalele, notițele prin care fiecare își aducea aportul, fotografii și chiar ziare.
"GLASUL VREMEI" a apărut la Bistrița în 7 noiembrie 1918 (într-un singur număr), cu un supliment cu cele mai importante cântece patriotice care au fost cântate de Garda Națională Română.
Primul cântec a fost încă de atunci "Deșteaptă-te, române!".

Noi, cei din Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud, putem să fim mândri, căci:
- Prim-ministrul Alexandru Vaida-Voevod, un om cheie al Unirii a făcut liceul la Bistrița;
- Episcopul Marii Uniri și vestitorul acesteia, Iuliu Hossu, s-a născut în Milaș. El este cel care a citit Actul Marii Uniri străbunicilor noștri care s-au adunat într-un suflet la Alba Iulia.
- Patriarhul Miron Cristea a făcut școală la Năsăud, a militat cu înflăcărare pentru realizarea Marii Uniri și a devenit, mai apoi, timp de un an, prim-ministru al României.
- Originar din Neposul legendar, cunoscut şi sub numele de Vărarea, Petru Tofan a intrat în galeria fruntaşilor năsăudeni, alături de Victor Onişor, deputat în prima Adunare Constituantă, Iulian Marţian, coordonatorul Gărzii Naţionale din Năsăud şi Enea Grapini, membru al Consiliului Naţional Român Central, și au luptat pentru realizarea Marii Uniri de la 1 DECEMBRIE 1918.
- Unionistul Mitropolit Nicolae Bălan s-a născut în Blăjenii de Sus.-
Solomon Haliță, născut în Sângeorz, pedagog și artizan al Marii Uniri.

Acum 103 ani, la Alba -Iulia au votat pentru Marea Unire 62 de delegați reprezentând voința locuitorilor actualului județ Bistrița-Năsăud. Alături de ei, alți 11 delegați născuți în zonă, personalități ale vieții publice au avut acces în sala Marii Uniri de la Alba Iulia în baza credenționalelor de delegare, un fel de pașapoarte de intrare.
Aceștia sunt doar câțiva care într-o perioadă în care nu exista la îndemână niciun mijloc modern de comunicare (mobil, internet, Facebook), au transmis voința Unirii.
Și au reușit!

Arhivele păstrează memoria evenimentelor și oamenilor, detalii pe care le omitem. Cred că amintindu-ne de ele, ne amintim și să iubim și să facem zi de zi ceva bun pentru țară, pentru noi, pentru toți cei ce vor privi către noi din viitor.
Deșteaptă-te, române, și iubește-ți țara fără mânie! La Mulți Ani, dragi români!
Fiți (mai) buni și (mai) uniți! #FacețiBine

Mulțumesc, Cornelia Vlașin pentru acceptarea inițiativei de a scoate la lumină documente prețioase și de a le pune în fața obiectivului Dianei Boariu.
*Cornelia Vlașin este şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, însă cred că-i mai mult decât atât. Un #OMcareINSPIRĂ prin competență.

Comentarii

01/12/21 16:38

vizitator

Motto:
„A biruit dreptatea! Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg pentru suferințele veacurilor, purtate de un neam cu credință în Dumnezeu și cu nădejdea în dreptatea Lui”.
(Iuliu Hossu- Declaraţia Unirii rostită la 1 decembrie 1918, în faţa celor peste 100.000 de români adunaţi la Alba-Iulia)
Bistritenii au fost participanti activi la actul istoric de înfăptuire, al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Astfel, la data de 29 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Național Român din Bistrița, care a stabilit delegatia din JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD participantă la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, în următoarea componență:
1) CERCUL BISTRITA:
Dr. Gabriel Tripon, Bistrița;
Dr. Dionisie Longin, Bistrița;
Dr. Petre Poruțiu, Bistrița;
Mihai Dorofteiu, Bistrița;
Ioan Cotoc, Nușfalău.
2) CERCUL NASAUD:
Eliseu Dan, Borgosuseni;
Ioan Păcurariu, Năsăud;
Dr. Victor Onișor, Bistrița;
Laurențiu Oanea, Rodna Veche;
Ion Cătărig Zăgrean, Năsăud;
Victor Motogna, Mocod;
Valer Vârtic, Mocod.
La biserica românească din actuala Piata Unirii s-au sfințit credenționalele și steagul bistrițenilor prezenți la Alba Iulia.
Cu toate astea, Bistrița nu are un monument evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 când s-a înfăptuit „România Mare, una și nedespărțită”.
Desi Primăria Bistrița a promis la inceputul anului 2018, realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918,care să fie dezvelit în Piața Unirii cu prilejul CENTENARULUI, acest lucru nu s-a materializat. De aceea, ar trebui ca un MONUMENT AL UNIRII să fie realizat macar până pe 15 octombrie 2022, când se implinesc 100 de ani de la încoronarea suveranilor României Mari- Regele Ferdinand si Regina Maria. Având in vedere ca Piata Unirii din Bistrita este de dimensiuni reduse ca suprafata, acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc placat cu marmură cu înaltimea totala (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latură să fie trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare a monumentului pentru Bistrita .
De asemenea, pe soclul monumentului se va putea monta un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .