Mirela Parker, despre asaltul chimic al spațiului personal

Deși construim în neștire, foarte puțini dintre noi au meditat asupra conceptului de locuire, a principiilor care ar trebui să ne călăuzească proiectul atunci cînd îl așezăm pe hîrtie: sănătate pentru corp, consonanță cu mediul. Mecanizarea a adus cu sine schimbarea completă a perceptiei noastre cu privire la habitat. Mai mult decît atît, a produs o mutație cu privire la calitatea materilalelor de construcție, esența constituind-o impactul estetic în detrimentul conceptului de “sănătos”.

    În goana după impresie, cine stă să se mai gîndească  că podelele, placajele, scîndurile folosite la construcția casei, toate conțin folmardehidă-cherestea impregnată cu pesticide. Adevarul este că, deja nu mai percepem amenințarea mondială a poluării atmosferice și extrem de puțini dintre noi sunt îngrijorați de acest pericol chiar în interiorul casei!

    E suficient un mic tur al casei și descoperim surse de poluare peste tot! Începînd din virf, acolo e posibil să fi fost folosită  țiglă plastică, care poate emite substanțe chimice agresive pentru corpul uman. Scîndurile de pod (acoperiș) se poate să fi fost tratate cu lichide toxice sau să fi fost izolate cu alte materiale probabil nesanatoase. Acoperișurile clădirilor mai vechi pot conține produse din azbest-ciment. Zidurile duble se poate sa fi fost umplute cu spume izolante emițătoare de formaldehidă, în timp ce decorația interioară este foarte probabil să se constituie din  vopsele bazate pe substanțe petrochimice sau din tapeturi vinilate, care emit  vapori dăunatori, mai ales cînd sunt prost aplicate. Vopseaua mai veche poate conține grafit. Scîndurile podelelor sau ale scărilor pot și ele, de asemenea, să fi fost tratate; ele pot fi acoperite  de covoare sintetice - emițătoare de formaldehidă și creatoare de praf. Mobilele sunt deseori îmbibate cu substanțe inflamabile de poliuretan și tapițate cu țesături, materiale sintetice.

     Ca și cum acestea nu ar fi suficiente, casele mai “suferă” încă de pe urma generației mai vechi de poluanți, aburi și gaze, produse de combustie incompletă a focurilor deschise din sobe, de la gătit și a dispozitivelor de încălzire; de plumbul din țevile de apă sau de mucegaiuri, bacterii și organisme din aer. Apoi mai există produsele folosite de consumatorul modern, detergenți  casnici,cosmeticalele de baie, medicamente, alimente fabricate și … pulverizate, pesticide pentru grădinărit si atîtea altele pe care nu le mai enumerăm aici!

      Poate nu ar fi rău să reflectăm fiecare  puțin mai mult la ceea ce aducem/punem în casă, pe casă,  pe lînga casa, gîndindu-ne că  ea ar trebui să prospere și să oglindească bogația cumulată a experienței personale, să amintească de istoria familiei și de prieteni, de simpatiile și de interesele avute, de pasiunile care ne țin conectați de viață, de identitatea propie, unică. Orice cameră care a “crescut” astfel de-a lungul unei vieți, va demonstra bogăția propiei persoanalități. Încă este posibilă atingerea unui echilibru între un trai sănătos, confortabil și conservarea mediului natural. Altfel spus, a locui într-un loc sănătos  pentru  minte și suflet.

           Sociolog Mirela Parker,

           D.S.P. - BN, Compartiment Promovarea Sănătății