Ziua Imnului Naţional, celebrată la Bistriţa. În premieră, au fost intonate toate imnurile pe care România le-a avut de-a lungul timpului. Deseară, pe Pietonal, 11 strofe, 11 instrumente, „Românie-n armonie”!
Ziua Imnului Naţional al României a fost sărbătorită astăzi, în Piaţa Centrală a Bistriţei, alături de militarii Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, oficialităţi şi bistriţeni fiind prezente şi delegaţii din 24 de ţări participante la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”. Ceremonialul a debutat cu acordarea onorului militar pentru locţiitorul comandantului Brigăzii, col. Ioan Marian Cristurean, prefectul Ovidiu Frenţ, primarul Ovidiu Creţu şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Puica. Un sobor de preoţi au oficiat o slujbă de binecuvântare şi de rugăciune pentru poporul român.
Prefectul Ovidiu Frenţ a punctat în mesajul său că în 29 iulie sărbătorim un simbol, „un manifest care atunci când îl auzim ne face ca inimile noastre care bat româneşte să tresalte, să ne arătăm patriotismul şi să fim cu toţii în armonie”.
„Noi, bistriţenii, poate că nu suntem mai patrioţi doar pentru că poetul Andrei Mureşanu este autorul versurilor, dar cu siguranţă suntem mândri de acest lucru şi, tocmai de aceea, trebuie să onorăm acest simbol al neamului nostru şi să-l facem să răsune de cât mai multe ori. După 171 de ani, Imnul nostru continuă să fie un manifest, o obligaţie istorică la unitate şi vă îndemn, dragi români bistriţeni, să iubiţi România şi să luptaţi să o faceţi aşa cum v-o doriţi. Putem face România mai bună nu luptându-ne între noi, ci încercând fiecare să devenim mai buni ca persoane, pentru a fi mai buni ca societate, ca ţară”, a transmis prefectul judeţului.
Primarul Ovidiu Creţu a prezentat un scurt istoric al Imnului Naţional, presărat cu interpretări ale corurilor naţionale, menţionând că Imnul este un simbol naţional menţionat în Constituţie, cu o istorie de peste 150 de ani. Primul Imn a fost compus în 1862, intitulat „Marş triumfal”, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în urma unui concurs public câştigat de compozitorul şi violonistul Eduard Hubsch. Melodia nu a avut versuri până în 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru „Imn regal român”, intonat la încoronarea Regelui Carol I, în 1884. În 1848, odată cu instalarea regimului comunist, noul imn al României devine „Zdrobite cătuşe” (muzica Matei Socor, versuri Aurel Baranga), în care era preaslăvită Republica Populară şi prietenia cu poporul rus eliberator. În 1953, Imn naţional devine „Te slăvim, Românie!” (versuri Eugen Frunză şi Dan Veşliu, muzica Matei Socor). În 1975, Imnul a fost din nou schimbat cu „Pe al nostru steag e scris Unire” (muzica Ciprian Porumbescu, versuri Andra Bârseanu), însă melodia era din 1912 Imn naţional al Albaniei, astfel că a fost abandonat. În 1977, noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori”, intonat până la sfârşitul anului 1989, versurile originale ale lui Ciprian Porumbescu fiind mutilate pentru a se potrivi cu aspiraţiile comuniste.
„Deşteaptă-te, române!” a devenit simbol naţional după 1989, versurile redobândind viaţă. Muzica are autor necunoscut, versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848, născut în 1816 în Bistriţa. Timp de câţiva ani, „Deşteapă-te, române!” a fost şi Imnul Naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994.
„Imnul conţine acel sublim „Acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, un puternic imbold şi angajament de a releva virtuţiile, tăria de caracter, puterea de a-ţi forţa destinul şi devenirea. Să ne respectăm Imnul Naţional ca simbol al statului în care trăim, prin aceasta arătându-ne fidelitatea faţă de ţară şi ataşamentul faţă de valorile civilizaţiei şi culturii României”, a spus primarul Ovidiu Creţu.
Vocile bistriţenilor s-au unit cu cele ale militarilor din detaşamentul de gardă şi au făcut din nou să răsune „Deşteaptă-te, române!”, sub privirea împietrită a poetului Andrei Mureşanu. Evenimentul s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, în aplauzele participanţilor.
Alături de locţiitorul comandantului Brigăzii 81 Mecanizată „General GRIGORE BĂLAN”, col. Ioan Marian Cristurean, la eveniment au participat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul – Viorel Ilie, prefectul Ovidiu Frenţ, subprefectul Ciprian Ceclan, primarul Ovidiu Creţu, senatorul Ioan Simionca, viceprimarii Adrian Gelu Muthi şi Cristian Niculae, vicepreşedinţii CJ BN-Vasile Puica şi Ioan Ţintean, conducătorii instituţiilor judeţene ale Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, directori ai instituţiilor deconcentrate, consilieri judeţeni şi locali.
***
În orașul Imnului Național, programul evenimentelor din acest an este îmbogățit printr-o interpretare specială a acestuia, de la ora 18.00, pe Pietonalul Liviu Rebreanu - 11 strofe, 11 instrumente, „Românie-n armonie”.
Evenimentul Românie-n armonie, dedicat Zilei Imnului Național, a fost realizat de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Ansamblul Profesionist „Dor Românesc”,în colaborare cu Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” și Liceul de Muzică „Tudor Jarda”.
Citiţi şi:
- Ziua Imnului Național, în orașul Imnului Național, sărbătorită altfel! 11 strofe, 11 instrumente, „Românie-n armonie”
- Ziua Imnului Naţional, marcată la Bistriţa. Oaspeţi din 13 ţări, alături de bistriţeni
- Ziua Imnului Naţional. Oaspeţi de peste mări şi ţări în oraşul autorului Imnului României
- „Ziua Imnului Naţional” sărbătorită în „Oraşul Imnului Naţional” cu invitaţi de peste hotare
- Ziua Imnului Național al României în Parcul Industrial TeraPlast din Sărățel
Comentarii
Câteva precizări: In primul rand nu Bistrita ci Brasovul este orasul imnului national . Aici poetul Andrei Muresanu a compus versurile poeziei “Un rasunet” cunoscuta mai mult sub numele “Desteapta-te romane” care a devenit in prezent imnul national.
In al doilea randnu Anton Pann este autorul muzicii imnului. In realitate, dupa cum se stie se stie muzica este luata dintr-un cantec religios,o priceasna, intitulata „Din sanul maicii mele”. Se considera ca autorul melodiei ar fi George Ucenescu, un cantaret de la biserica Sf. Nicolae din Schei, ar fi fost cel care ar fi intonat-o la cererea poetului care cauta o melodie pentru versurile sale. Este cel putin deplasat sa consideri Bistrita ca fiind orasul imnului national, avand in vedere ca pentru prima data cantecul “Desteapta-te romane” a fost intonat in Scheii Brasovului. De altfel, despre Andrei Muresanu se spune ca a fost poetul care a scris multe versuri, dar o singura poezie “Desteapta-te romane”.
Detalii: http://www.rasunetul.ro/andrei-muresanu-poetul-cu-suflet-de-foc
Trebuie sa ne respectam IMNUL NATIONAL ASA CUM ESTE EL CONCEPUT, dar mult mai frumos a fost imnul " Trei culori " al lui Ceausescu, acela fiind cu versuri putine, o melodie usor de interpretat de toata lumea si care iti zburlea sangele in vene doar cand il auzeai cantandu-se...
Imnul de astazi, este in primul rand de o tonalitate foarte greu de interpretat si de cantat, cu o poezie lunga si foarte greoaie si pe care efectiv nici 10% dintre romani nu le stiu si nu le canta !
Cerd ca " desteapta-te romane"... in actuala conjunctura mondiala si istorica, este desuet si trebuie ori inlocuit ori revenit la " Trei culori " ... !
Adaugă comentariu nou