Bistriţa a comemorat victimele Holocaustului. Să ne amintim, pentru ca umanitatea să nu-şi piardă umanitatea

Ziua naţională de comemorare a victimelor Holocaustului, marcată în fiecare an în ziua de 9 noiembrie, reprezintă încă un prilej de aducere aminte a unui capitol întunecat al istoriei, care a adus suferinţă pentru milioane de oameni din întreaga lume, dar şi din ţara noastră.

Pentru că în acest an, această zi a coincis cu Yom Kippur, poate cea mai importantă sărbătoare religioasă a evreilor, victimele Holocaustului au fost omagiate, la Bistriţa, printr-un eveniment special, în 10 octombrie. Prefectul Ovidiu Frenţ, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Ioan Ţintean, viceprimarul municipiului Bistriţa – Gelu Muthi,  managerul Centrului Judeţean pentru Cultură – Gavril Ţărmure, s-au alăturat Comitetului de conducere al Comunităţii Evreilor din Bistriţa, preşedinte Iosif Valter, secretar Natalia Ţigăuan şi membru Frida Moldovan.

 „Ziua Holocaustului este marcată, în România, în fiecare an, la data de 9 octombrie și a fost instituită prin Hotărâre de Guvern in 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate, către Transnistria. Cuvintul holocaust vine  limba din greacă ὁλόκαυστον (holókauston): holos, „complet” și kaustos, „ars”; iar în ebraică:Shoah  השואה. Acesta este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Programul de exterminare a evreilor afost plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia.^[1] Între victime, s-au numărat si 1.5 milioane de copii^⁠(d), iar totalul lor a reprezentat circa două treimi din cei nouă milioane de evrei care trăiau anterior în Europa continentală.

Între 1941 și 1945, evreii au fost uciși sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment mai mare care a cuprins persecuția și uciderea si a altor popoare europene. Sub coordonarea SS, cu îndrumări din partea conducerii Partidului Nazist, toate ramurile birocrației de stat a Germaniei au fost implicate în logistica și în punerea în aplicare a acestei crime în masă.

Persecuțiile au fost efectuate pe etape, culminând cu politica de exterminare denumită „Soluția Finală”  a problemei evreiești. În urma accederii la putere a lui Hitler, guvernul german a adoptat legi prin care evreii erau excluși din societatea civilă, cele mai cunoscute fiind Legile Nürnberg din 1935. Începând cu anul 1933, naziștii au pus la punct o rețea de lagăre de concentrare. După izbucnirea războiului în 1939, evreii germani și străini au fost înghesuiți în ghetouri. În 1941, când Germania a început să se pregătească să cucerească noi teritorii înspre est, toate măsurile antievreiești s-au radicalizat.

Până la jumătatea anului 1942, victimele erau transportate constant cu trenurile de marfă în lagărele de exterminare, cele mai importante fiind  Auschwitz si Birkenau. Majoritatea celor care supraviețuiau călătoriei erau uciși sistematic în camere de gazare^⁠. Această acţiune a continuat până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în Europa, respectiv până în aprilie–mai 1945. În perioada 1941 – 1945, 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, au fost deportaţi în lagărele de  exterminare.

Să ne amintim! Este îndemnul unei rugăciuni evreieşti, pentru ca tragedia Holocaustului să nu se mai repete niciodată şi umanitatea să nu uite ce înseamnă umanitate.

Închei  cu o dorinţă: cei care au fost  în vizită la Auschwitz, Birkenau sau oricare alt lagăr de concentrare să povestească ce au văzut acolo, cunoscuţilor, prietenilor, copiilor lor. Celor care nu au fost încă să le viziteze, le sugerez să o facă pentru că aşa vor înţelege mai bine ce a însemnat HOLOCAUSTUL”, a spus Natalia Ţigăuan, secretarul Comunităţii Evreilor din Bistriţa.

Un mesaj emoţionant a fost transmis, în numele comunităţii bistriţene, de către viceprimarul Gelu Muthi. "Această zi ar trebui să ne reamintească să fim vigilenți în fața urii, a discriminării și a dezumanizării. Este o zi în care trebuie să-i confruntăm pe cei care răspândesc minciuni despre istoria noastră și care pun la îndoială Holocaustul. Este o zi în care trebuie să condamnăm cu fermitate ura, antisemitismul în toate formele sale. Oamenii trebuie să ia atitudine și să acționeze atunci când asistă la acte rasiste comise în public sau când aud sloganuri antisemite si nu numai. Numărul celor care au supraviețuit Holocaustului este în scădere. Avem așadar responsabilitatea morală de a ne asigura că povestea lor continuă să facă parte din memoria colectivă, inclusiv în beneficiul generațiilor tinere. Antisemitismul nu este o amenințare doar la adresa evreilor, ci și la adresa societăților noastre deschise și liberale. (...) Omagiile noastre pentru victimele Holocaustului, respect pentru suferinţa lor şi a supravieţuitorilor acelei perioade dramatice din istorie. Ne rugăm pentru ei şi le păstrăm vie amintirea", a spus viceprimarul Gelu Muthi.

După discursurile invitaţilor, au fost depuse coroane de flori la Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii Bistriţa.