Campania Sănătatea Reproducerii, campania de sănătate a lunii februarie

Sănătatea reproducerii este definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile și procesele acestuia. Sănătatea reproductivă se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală.

Sănătatea reproducerii în oricare dintre etapele vieții are un efect profund asupra sănătății, mai târziu în viață. Programele adaptate diferitelor provocări cu care oamenii se confruntă în momente diferite din viața lor includ educație sexuală, planificare familială, îngrijire prenatală, îngrijire post-natală, servicii pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (inclusiv HIV) și servicii care facilitează diagnosticul precoce și tratamentul bolilor sistemului reproductiv (inclusiv cancerul de sân și de col uterin).

           Sănătatea reproducerii, la nivel internaţional, este recunoscută drept una dintre componentele fundamentale necesare dezvoltării umane. De ea depinde sănătatea generală a populaţiei, prosperitatea şi dezvoltarea fiecărei societăţi. Comportamentul reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare. Implementarea efectivă a planificării familiale aduce cu sine un număr extrem de mare de beneficii: reduce numărul de sarcini nedorite şi de avorturi; previne complicațiile induse de sarcină şi avorturi, reduce mortalitatea indusă de sarcină, micşorează incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv a infecţiei HIV/SIDA; protejează sănătatea adolescenţilor şi este una dintre cele mai reale şi eficace posibilităţi de a ameliora sănătatea şi bunăstarea femeilor, a bărbaţilor, a tinerilor şi implicit, a comunităţii. De asemenea, prin educarea populaţiei în centrele de planificare familială, se previne fenomenul de abandon în spitale, în maternităţi şi ulterior, în instituţii de îngrijire a copilului, dar mai ales fenomenul "copii cu copii".      

Conform Eurostat, în România, în 2017, a fost un număr de 289 avorturi la adolescente sub 15 ani. În 2008 au fost 483 avorturi. Cel mai mare număr de avorturi s-a înregistrat în România în 2013-664 avorturi. Doar în două țări din UE s-au înregistrat valori crescute ale avorturilor la această grupă de vârstă: Germania-280 avorturi, Spania-345 și Marea Britanie (cu cel mai mare număr de avorturi din UE în ultimul deceniu), în 2016-492^.

La grupa de vârstă 15-19 ani, în România, în 2017, a fost un număr de 5.267 avorturi. În 2008 au fost 13.833 avorturi.

În UE s-au înregistrat valori crescute ale avorturilor la această grupă de vârstă: Germania-9.410 avorturi, Spania-7.633, Georgia-5.964, Marea Britanie în 2016-25.761 și Rusia (cu cel mai mare număr de avorturi din UE în ultimul deceniu)-38.617 avorturi în 2014.

Cele mai multe nașteri ale primilor copii la adolescente au fost înregistrate în România (cu 12,3% din totalul nașterilor primilor copii în 2015) și Bulgaria (11,9%). Acestea au fost urmate de Ungaria (9,0%), Slovacia (8,4%), Letonia (5,5%), Lituania (5,4%), Regatul Unit (5,4%) și Polonia (4,8%). Adolescentele aflate la prima naștere au reprezentat mai puțin de 2% din primele nașteri în Italia (1,2%), Olanda și Slovenia (ambele câte 1,3%), Danemarca și Suedia (ambele câte 1,4%).

         România are cel mai mare procent de nașteri în rândul femeilor sub 20 de ani din Uniunea Europeană: 9.9% din numărul total de nașteri, față de 2.8% media UE în 2016. Și nu e doar o altă statistică negativă despre România. Maternitatea precoce duce la abandon infantil, abandon şcolar şi risc ulterior de excluziune socială, arată Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

         40% dintre mamele minore spun că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, indică o ancheta făcută de Salvați Copiii. Același studiu arată că alimentarea cu apă curentă nu este disponibilă în cazul a peste 60% din gospodăriile cu mame minore.

        Știm deci câți copii se nasc din mame adolescente și câte gravide adolescente sunt înregistrate la medicii de familie. Nu știm însă câte adolescente nasc, fără să fie înregistrate la vreun medic de familie. Dar discuția despre adolescente însărcinate , e în primul rând o discuție despre  lipsă, în general. Lipsă de educație, lipsă de educație privind sănătatea, lipsă de educație privind sănătatea reproducerii, lipsă de protecție în cadrul familiei, lipsă de sprijin la nivel instituțional adaptat nevoilor unor tinere care trăiesc într-o lume croită mult diferit de lumea în care părinții lor au apărut.

                          Mirela Parker- Compartiment Promovarea Sănătății al DSPBN