Mărturisiri, aprecieri, dialoguri

Revista SCRIPTOR, de la Iași, e întocmită cu multă atenței, în baza unui proiect elegant, răspunzător pretențiilor de astăzi, cu programe pentru pagini de eseu, valorizări critice, dialoguri, anchete, cronici literare și eseuri de istorie, „multiculturale”. Nu lipsesc paginile de artă, acum dedicate ars amica nostra, graficienei Anca Boeriu. Artista este președinte al Filialei de Grafică București. Membru fondator al Asociației Internaționale Prietenii Muzeului Național de Artă al României, membru al Asociației Internaționale MitOst Germania, delegat pentru România al Trienalei de Gravură de la Chamallier, Franța, iar din 2014 este inițiatorul și coordonatorul BIPB – Bucharest Internațional Print Biennale.
Revista are un compartiment compact destinat poeziei; semnează poeme: Marta Petreu (poem desenat de Dragoș Pătrașcu), Remus-Valeriu Giorgioni, Ștefan Mitroi, Sorin Roșca, iar în alte pagini poeți spanioli: Javier Salvago și Maria-Cristina Casado Alcalde – în prezentarea și traducerea lui Eugen Barz. Pagini de proză oferă Elena Cardaș, fragment din volumul «Supraetajat», în curs de apariție la Editura Junimea.
La rubrica rezervată eseului, Livia Cotorcea semnează microstudiul „De la Legea sângelui la Legea iubirii”, o incursiune în civilizația , cultura și literatura islamică, pornind de la prozatorul Sadegh Hedayat (1903-1952), la contemporanul Abdulla Kamal (civilizație care include Turcia, Iranul, Afganistanul, Azerbaidjanul, Chirghistanul, Tadjikistanul, Kazahstanul, Daghestanul). Ștefan Afloroaei, în „Imensa greutate a alegerii”, comentează prozele din antologia «Exilul și împărăția» de Albert Camus (Editura pentru Literatură, 1968 – traducere de Irina Mavrodin), dilemă între opțiunile a alege și a nu alege. Lingvista Emina Căpălnișan analizează noii termini intrați în vorbirea curentă, „blog”, „mail” și „vlog”, cuvinte cu potențial creator, dovadă fiind cuvintele create pornind de la acestea și deschiderea vorbitorilor față de întregirea familiei lexicale. Despre limba și cultura Pirahă scrie Laura-Carmen Cuțitaru (o desoperire a lingvistului american Daniel Everett), o limbă vorbită de o comunitate mică amazoniană din Brazilia. Asupra unui termen marginal, am putea spune, cum este „chichiță”, cu multe înțelesuri în limba română, stăruie Cristina Florescu.
Chetionarul scriptorian/ancheta are următoarele întrebări: 1. Ce ne spune azi junimistul Ion Creangă? Ce „amintiri din copilărie” mai avem? 2. Cum s-a petrecut junețea culturală, debutul, în presă și în carte? 3. Mai sunt utile cărțile, indiferent de suport? Ortografia recomandată de Academie? 4. Ce s-ar putea mărturisi despre Iașii Copoului mitologic? În numărul prezent răspunde poetul și eseistul Emilian Galaicu-Păun (Chișinău). Răspunsuri elevate, prima întrebare determinându-te să îți redescoperi și conturezi mai clar relația cu copilăria, să o compari și să o trasezi în tușe relevante dimpreună cu propria personalitate.
Trei/patru dialoguri însoțesc paginile mai departe, Nicolae Busuioc față în față cu profesorul Nicu Gavriluță, pornind de la relația dintre corp și suflet, un subiect de mare complexitate. Apoi, fiind vorba de pregătirea unei noi cărți la Editura Junimea, intitulată «Jurnal de întâlniri excepționale», Vanea Atudorei (Canada) propune două interviuri mai vechi, unul cu poetul Grigore Vieru, din Chișinău (1935-2009), și celălalt cu Eugen Doga, compozitor, autorul benzii musicale a cunoscului film „Șatra”, în regia lui Emil Loteanu. Dialogurile dintre Vasile Proca și Dumitru Crudu, extrem de vii și interesante, continuă, partea a 3-a, și în acest caz fiind vorba de pregătirea unei viitoare cărți, la editura pomenită, intitulată «Peisaje umane». Într-o altă discuție, stau de vorbă Virgil Rațiu cu poetul și eseistul Olimpiu Nușfelean, despre poezie, literatura de azi și revistele de cultură contemporane.
Nu ne încape spațiul la cât de multe mențiuni ar trebui operate. Prin urmare, mă mărginesc la trecerea în revistă a căților și comentatorilor: Doru Scărlătescu scrie despre o nouă ediție în colecția Eminesciana, «Epoca Eminescu» după texte de Titu Maiorescu (Editura Junimea, Iași, 2020); Simion Bogdănescu face un recurs la memorie și analizează lirica lui Victor Ion Popa; Nicolae Crețu abordează volumul de micropoeme «Ovidiana Ars Morendi» de Traian Diaconescu (Ed. Junimea, 2020); Constantin Coroiu prezintă un nou volum «Scrisori către un redactor» primite de criticul și istoricul literar Constantin Călin (Ed. Babel, Bacău, 2020); Menuț Maximinian notează un amplu comentariu la volumul aniversar «„Bulevardul” Niculae Gheran», antologie îngrijită de Andrei Moldovan, apărut anul trecut la împlinirea vârstei de 90 a rebrenologului (Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019); Radu Ciobotea analizează cartea «Harul feminin» de Basarab Nicolescu (Ed. Eikon, București, 2019); Sonia Elvireanu scrie despre romanul «În drum spre Ikaria» de Gabriel Chifu (Ed. Art, 2029) etc. Alte cronici literare și recenzii semnează: Vasile Iancu, Diana Bobică, Frăguța Zaharia, Theodor Codreanu, George Vulturescu, Ioan Răducea, Bogdan-Mihai Mandache, Ioan Holban, Stelian Țurlea.
Parcursul istoriografic al „zonei Iași” este descris de: Ion Țurcanu, Anastasia Dumitru, Grigore Ilisei, Eugen Uricaru.