Teatru la Bistriţa ? Răspund: primarul Ioan Turc, regizorul Radu Afrim, profesoara Camelia Toma, managerul Gavril Țărmure

În emisiunea „Scena și ecranul”, de la Radio România Cultural, de săptămâna aceasta, tema propusă a fost „Teatrul profesionist e un moft sau o necesitate?”. „ Șase județe din România nu au un teatru profesionist. De fapt, depinde cum numărăm, că nici statistici... teatrale nu prea avem. Dar știm sigur că avem 41 de județe plus București. Avem 103 municipii și 320 de orașe, dar se pare că avem aproximativ 50 de teatre dramatice instituționalizate și circa 20 de teatre pentru copii. Avem teatre cu câte două trupe, teatre cu secții de revistă și mai multe teatre dramatice au și trupă de păpuși. Avem teatre de repertoriu, teatre de proiect și teatre gazdă. Județul Ilfov nu are teatru, dar are reședința la București, deci are chiar mai multe teatre. Județul Olt, are un centru cultural la Slatina, dar care nu e teatru, în schimb are la Caracal un Teatru Național. Pentru că așa scrie pe frontispiciu. Practic, în județele Olt, Călărași, Ialomița, Teleorman, Mehedinți, Sălaj și Bistrița-Năsăud nu există teatre. Despre teatre, proiecte, vise, pesimisme și speranțe azi cu actorul Prodan Darius, regizoarea Andreea Cristina Bortun, city managerul de la Alexandria - Ștefan Tăbăcitu, regizorul Radu Afrim , profesoara Camelia Toma, managerul Centrul Județean de Cultură Bistrița-Năsăud, Gavril Țărmure și primarul municipiului Bistrița - Ioan Turc” au scris colegii noştri în prezentarea emisiunii.
Pentru înfiinţarea unui teatru profesionist la Bistriţa se pare că-şi vor da numele factori decisivi în ceea ce priveşte implementarea proiectelor culturale. Am extras declaraţiile lor din emisiunea de la Radio România Cultural.
Pentru Radu Afrim, regizor cunoscut şi premiat în ţară şi străinătate, acasă rămâne judeţul Bistriţa-Năsăud. „În Bistriţa, cultural vorbind, s-au dezvoltat frumos alte lucruri: poezia, artele vizuale, muzica de cameră. Din punctul meu de vedere, un teatru la Bistriţa cu 250 de locuri, ar fi o afacere extraordinară, un început fantastic pentru tinerii de la Bistriţa, care se duc la Cluj sau la Târgu Mureş să vadă o piesă de teatru. Bistriţa-Năsăud are patru oraşe care nu se bucură de teatru, dar nici lumea de la sate nu trebuie ignorată, pentru că există teatru de amatori, teatru nescris, care ar putea foarte bine să evolueze pe scena unui teatru de proiecte. Bistriţa a dat foarte mulţi actori şi va da în continuare. Ceauşescu a început să facă acel teatru gigantic, a venit Revoluţia şi nu a apucat să-l termine. Nimeni din oamenii cu viziune care s-au perindat pe la Cultură, nu s-au gândit la acest lucru. Când privim harta teatrelor, un oraş rafinat cum este Bistriţa, nu are un teatru. E adevărat că politicienii se sperie de ideea de teatru, pentru că ia bani de la bugetul local, dacă nu are la conducere pe cineva care să ştie să scrie proiecte. Teatrul poate să fie o artă de lux, şi ei au gândit că dacă există o casă de cultură pe scena căreia se poate juca teatru, ăla este teatru. O casă de cultură nu este teatru, în primul rând că dotări tehnice şi profesionalism e cu totul altceva. Bistriţa a rămas în urmă la acest capitol, pentru că nu s-a testat niciodată terenul, nu s-au făcut sondaje de opinie. S-a nimerit această discuţie în acest an al pandemiei în care toată lumea ar zice că numai de teatru nu avem nevoie. În momente de genul acesta, stai acasă şi îţi pui întrebări. Nimeni nu-şi doreşte ca un teatru să funcţioneze zilnic, să aibă o reprezentaţie, cu toate acestea pentru toate categoriile sociale este nevoie de un teatru la Bistriţa. Aş veni să fac teatru la Bistriţa, pentru că în acest moment sunt la Beclean, foarte aproape de Bistriţa, cu mult drag şi cunoscând lumea de aici. Bistriţa nu este un capăt de lume, este undeva în centrul ţării şi ar putea însemna ceva pe harta teatrală a României. Mi se pare că nu sunt foarte multe teatre în România care fac performanţă adevărată în acest moment. Nu cred că va fi o investiţie uriaşă raportat la alte lucruri. Vine vremea schimbărilor şi poate aceste schimbări vor aduce un teatru şi la Bistriţa. Când sunt cooptat într-un proiect, sunt înlăuntrul acelui poroiect şi sunt creativ”, a afirmat regizorul Radu Afrim.
„Propriu-zis nu există instituţia, pentru că trupă există în oraş. Se resimte absenţa unui teatru, au fost foarte multe discuţii pe tema aceasta şi promisiuni, dar nimic nu s-a concretizat. Eu cred că există public pentru teatru la Bistriţa. Pe mine chiar m-a obosit la un moment dat aceste teorii despre înfiinţarea unui teatru, pentru că nu s-a făcut nimic concret”, a declarat prof. Camelia Toma, regizor trupa Corint.
Primarul municipiului Bistriţa, Ioan Turc, spune: „Îmi doresc un teatru la Bistriţa, nu la modul discreţionar, ci pentru că ştiu că sunt mulţi bistriţeni care simt nevoia pentru acest gen de artă. Suntem printre puţinele judeţe care nu are un teatru, Bistriţa va avea un teatru. Dacă clădirea fostului cinematograf 23 august poate fi consolidată, refăcută, ar putea să devină sediu, rămâne să discutăm”.
Gavril Ţărmure, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud spune: „S-a neglijat acest aspect, o dată pentru faptul că mai veneau teatre din preajmă şi n-a fost o absenţă totală, deci publicul de teatru îşi potolea pofta de a vedea un teatru. N-a existat niciun interes al oficialităţilor, a managerilor culturali, ci au fost diverse forme alternative de a prezenta un program de stagiune teatrală. Bistriţa este dornică să aibă un teatru, publicul este interesat de teatru, dacă autorităţile administrative vor susţine această idee s-ar putea chiar eu să mă ocup de înfiinţarea unui teatru într-un timp relativ scurt. Dau un termen scurt, pentru că avem o clădire cu posibilităţi de a găzdui diverse activităţi culturale, şi de teatru şi de muzică, este Centrul Cultural Municipal. Spaţiul este impecabil pentru orice fel de teatru, scena este suficient de mare, are adâncime, sala are aproape 400 de locuri. Apoi s-a reamenajat Centrul Cultural Dacia, care are două săli. O sală pentru proiecţii cinematografice de aproape 200 de locuri şi una mai mare de 300 de locuri. Spaţiul ar fi, chiar dacă la început vor fi spectacole mai puţine, dar treptat publicul poate fi şi format şi educat. Există toate premisele ca la Bistriţa să existe un teatru de foarte bună calitate. Actorii pot fi angajaţi ai instituţiei sau colaboratori pe proiecte. Vom face şi un studiu sociologic să vedem varianta potrivită”.