Teaca: De Ziua Unirii, cincizeci de copii au cântat „Măi române să fii mândru”

       Ziua Unirii a fost sărbătorită la Teaca la inițiativa Ansamblului folcloric ’’Cununa grâului’’ Ocnița! Primarul Iustian Muntean, vice primarul  Florin Oltean și Consiliul local – toți prezenți la spectacol!- au fost încîntați să vadă pe scenă, într-un asemenea moment  solemn, copiii reprezentând patru  din din cele șase sate ale comunei Teaca. Prin grija directă a viceprimarului Florin Oltean și a doamnei consilier Cristina Sava  sala căminului cultural ne-a primit cu căldură  și bunăvoință! Ansamblul folcloric Cununa Grâului cu ai săi vreo 50 de copii este, cred, singurul Ansamblu folcloric din județ care vine la spectacol cu vreo 50 de artiști dar și cu...proprii spectatori! Să-i numărăm așadar: vreo sută de părinți și peste cincizeci de bunici au venit la căminul cultural din Teaca așa, ca la Oaste, atrași și de ziua sărbătorită dar mai ales de dorința de a-și vedea copii și nepoții pe scenă în straie populare!

        După un scurt și sugestiv cuvânt al primarului Iustian Muntean, vrăjit de  emoția unei sărbători care îndeamnă la unirea românilor, ca fost militar m-am simțit obligat să rostesc și eu câteva cuvinte înainte de începerea spectacolulul! În esență le-am spus spectatorilor, avizi de certitudini și de frumos, convingerea mea că la noi românii, încă, nu mor caii când vor cîinii!! Le-am spus apoi că la 1859 politicienii vremii s-au ridicat la înălțimea menirii lor și ar putea fi exemplu pentru politicienii români de azi  subliniind eu apoi. cu exemple, sacrificiul lor, dragul lor de România, inteligenta lor politică în aplicarea ’’indicațiilor prețioase’’ ale Puterilor Garante ale vremii! Curajul lor de a alege, în interesul Măriei Sale Poporul Român, același Domn în ambele Principate, împotriva voinței Turciei, Rusiei, Franței și Angliei!

             La așa cuvinte spectatorii au aplaudat furtunos! Nu s-a ajuns la urale dar tot natul din sală s-a simțit, fie și pentru o clipă doar, român verde ca stejarul!!

           Și...a început spectacolul. Cincizeci de copii au cântat cu ardoare versurile Măi române să fii mândru/ Poartă-ți bucuria-n sân/ Fii mândru că ești romîn! Apoi copii și-au amintit, cu oarecare tristețe în rostirea cântată, că doar cucul mai cântă azi în toată Bucovina(deci și în Bucovina de Nord)! A urmat o revărsare ca de râu năvalnic de munte în care cei mici, copii între 5 si 10 ani au dansat, jucându-se, dansul Cîmpiei și chiar dansul Someșului în care demnitatea, frumusețea și curajul Sfântului Atanasie Todoran parcă se regăsea în pașii lor de dans. Tinerele soliste  cântărețe Andra Sabău, Maria Zegrean, Elisa Horga și Daria Dorgo au amintit apoi spectatorilor, privind ca într-o oglindă, că ...acolo în zare ne privesc  Munții Carpați iar de acolo pân la Mare toți românii suntem frați! Dunărea, Prutul și Tisa nu sunt stavile-ntre noi/Bunul Dumnezeu promis-a/Că ne dă Țara-napoi...Nu o spun eu! A rostit-a Cântecul, iar Cântecul este însuși Sufletul Nației!

       Ofensiva unionistă în care cugetul și simțirea spectatorilor sorbea scena din ochi a continuat! Au urcat pe scenă seniorii Cununii Grâului de azi, opt perechi(două fiind răpuse de inamicul numit...răceală!) care au făcut mare...pagubă scenei căminului Cultural din Teaca prin vrednicia și ritmul devastator al dansului! Cu  sufletul a fost prezent pe scenă chiar Maestrul Aurel Munteam care a redesenat cu ani în urmă dansul de Someș pe care instructorul coregraf Bogdan Adrian Pântea l-a rescris azi cu sufletul lui mare și frumos pentru tinerii Cununii! ! După dans, o fiică bravă Ocniței, unică prin prestanță, seriozitate și consecvență în demnitate, a cântat două cântece minunate:  dansatoarea de ieri (adică de acum...12 ani), cântăreața și profesoara de azi Iulia Roxana Horga! Am aplaudat-o cu sufletul, ea fiind întruchiparea tânărului crescut și educat la Cununa Grâului, care a reușit, care s-a împlinit, care ne face cinste confirmând că mergem pe un drum bun, ziditor de conștiințe! A urmat apoi un dans la care, aflat în sală cu întreaga familie, părintele Victor Vărărean din Pinticu Tecii a vibrat cu sufletul, cu inima și cu toată ființa sa însetată de Cuvânt și de silabele lui ziditoare: dansul din Pinticul Tecii, o bijuterie folclorică, salvată din colbul uniformizator al Timpului tot de către Aurel Muntean, azi trăitor la Silivașul de Câmpie! Dansul acesta, retrăit și reinterpretat sensibil și creator de Bogdan Adrian Pîntea a emoționat lumea aflată în căminul cultural, până la lacrimi!

         Am încheiat oda noastră adusă UNIRII Românilor cu cântecele de ciocârlie înfrățită cu lanul de grâu ale nemuritoarei, ale unicei Câmpii Transilvane – cântecele Corneliei Ardelean Archiudean! A fost o revărsare de trăire din partea Artistei care a inundat fermecător inimile însetate de frumos ale spectatorilor! În cântecul Corneliei s-au adunat parcă, pentru a se revărsa peste lumea adunată în sală, toate dorurile lumii, toată obida acestor vremi care sapă inexorabil la rădăcina identității noastre românești și omenești. În mod egal cântecele Corneliei ne-au adus în suflete Speranța în grija Bunului Dumnezeu pentru noi oamenii simpli ai acestui popor, ne căzuți în resemnare și neîntinați sub veșnica agresiune a răului, a superficialului, a efemerului ...

         Am încheiat Întâlnirea noastră cu....UNIREA  convinși că dacă ’’Puterile Garante’’ de azi... văzându-și de războaiele și de  meschinele lor interese  îmbrăcate într-o blestemată foiță de staniol aurit, nu mai voiesc  pentru români împlinirea visului lor de aur, nimic și Nimeni nu ne poate împiedica să fim uniți în cuget și în simțiri, în Credința noastră străbună!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Cronicar (închipuit) pe Rosinanta tradițiilor românești,

Florentin Archiudean