Satul FIAD la a 75-a aniversare. Un loc în care încă mai trăiesc oameni gospodari

Călătorului care sosește pe aceste meleaguri din alte părți ale lumii, în căutarea unui loc cu numele de Fiad, îi este dat să găsească pe orice hartă doar numele unei mici gări de pe calea ferată „de la Salva - Vișeu, bine mere ghezășu..”, vorba regretatei cântărețe Maria Butaciu, cale ferată agățată unde sus, pe dealurile împădurite din dreapta șoselei de pe Valea Sălăuței, care urcă printr-un cadru natural de poveste până la granița cu Maramureșul istoric.

După ce trece de una dintre cele mai mari localități din această zonă, comuna Telciu, călătorul neavizat află că, după câțiva kilometri de drum, la stânga, trecând peste Valea Sălăuței, are șansa să descopere că undeva printre dealurile împădurite se ascunde satul FIAD.

Noi, cei din zona Năsăudului, cei care ne îndreptăm pentru a treia oară consecutiv în ultimii trei ani să sărbătorim aniversarea acestei localități, suntem la fel de nedumeriți și buimaci la gândul că pe această vale cu aspect sălbatic ar mai trăi oameni. Lăsând la intrare pe Valea Fiadului cunoscuta Păstrăvărie de la Fiad, construită în alte vremuri și care încă mai funcționează, înaintăm pe un drum de țară al cărui pietriș este din când în când răscolit de camioanele încărcate cu lemne, aproape singura bogăție naturală a acestei văi. Zic „aproape”, deoarece mai în sus pe vale, de o parte și de alta a cursului apei ce izvorăște din Munții Țibleșului, ascunse bine între pădurile nesfârșite, se găsesc pâlcuri de poiene și locuri cu fânațe numai bune pentru creșterea oilor, motivul principal pentru care această vale mai este încă locuită de niște oameni încăpățânați să ducă tradiția creșterii animalelor ceva mai departe, dar nu se știe până când...

Casele, răzlețe și izolate la distanțe de aproape un kilometru una de alta, apar prin mici poiene, unde fiecare om al locului încearcă să-și creeze un minim de condiții civilizate de trai, având montate panouri solare și antene de televiziune... Aici nu există curent electric și nici minime șanse să mai apară vreodată... Valea Fiadului și drumul întortocheat și în cea mai mare parte acoperit de un tunel natural din copaci te face să tresari când, la distanțe foarte mari de pe partea stângă a urcușului, apare câte o vale cu nume luate din toponimia locului: Valea Calului sau Valea Brebului... Și pe când călătorul aproape își pierde orice speranță de a mai ajunge în mijlocul unei zone cât de cât locuite, iată că într-o poiană imensă își face apariția silueta simplă, dar zveltă, a unei mici biserici, cu crucea în vârful turnului din lemn, care se îndreaptă ca o suliță spre cer, în căutarea speranței către Cel-de-Sus.

Sosim cu ceva întârziere, grupurile ASTREI năsăudene și scriitorii Ligii Scriitorilor - Filiala Năsăud și alături de noi sosește ziaristul și scriitorul Ioan Lazăr – realizatorul emisiunii „Punct și de la capăt” de la Sângeorz TV.

Fără faima și amploarea pregătirilor exagerate din anii anteriori, când s-a apelat la fastuoasa primire cu călăreți, am fost impresionați de numărul credincioșilor din curtea bisericii din Fiad-Vale, care au fost dublu sau poate chiar triplu față de edițiile anterioare, care s-au desfășurat tot în acest minunat loc și ca o continuare a Sfintei Liturghii din ziua care precede Sfânta Sărbătoare a Nașterii Maicii Domnului.

Am fost plăcut surprinși de realizările credincioșilor din acest mic sat aproape invizibil, care de la aniversarea trecută au reușit să construiască un fermecător Altar de vară, amplasat într-o zonă mirifică și aproape de sfințenie.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în Altarul de vară din curtea bisericii de către pr. dr. Anton-Viorel Pop și părintele Protosinghel Irineu Paneș, starețul Mănăstirii Bichigiu. După cuvintele de învățătură ale celor doi slujitori ai bisericii a urmat un recital de pricesne interpretate de dr. Ana-Gabriela Seni.         

Cuvântul de bun-venit oaspeților a fost rostit de către dl primar ing. Sever Mureșan, apoi întreg programul a fost moderat de către ing. Valeri Toderici, cetățean de onoare al comunei Telciu, inițiatorul și organizatorul acestei sărbători, Valeriu Toderici, prezintă un scurt istoric al satului, enumerând oameni de valoare care s-au ridicat din acest sat și l-au făcut cunoscut și pe alte meleaguri. Este bine de reamintit datele istorice: Satul Fiad a fost înființat prin Legea nr. 5 din 09.09.1950 a MAN a RPR, prin care a primit cod poștal și au fost renumerotate casele separate de cele din comuna Telciu. Fiecare ediție aniversară a avut un motto. Ediția din acest an a avut tema „Să ocrotim pădurea!”. La următoarele ediții vor fi vizate alte categorii sociale: gospodarii satului, crescătorii de animale, tâmplarii etc. 

Discursurile scurte și realiste ale reprezentanților Comunei Telciu, dl primar ing. Sever Mureșan și a dl viceprimar ing. Ioan Cordoș, au dat o rază de speranță în ceea ce privește viitorul acestui sat. Cei doi sunt speranțele celor prezenți că această zonă nu va muri. Așa, aproape invizibilă de la distanță, încă mai are un potențial economic imens nefolosit și imense valori istorice și tradiționale.

Deși destul de „tânăr” ca nume de sat, Fiadul cu locuitorii săi vine de undeva de mai departe, din negura vremii. Conducerea comunei Telciu a venit cu un gest de prețuire pentru cei mai vechi locuitori în viață. S-au acordat diplome pentru „Cel mai vârstnic bărbat din satul Fiad – VASILE TRIF (93 de ani)” și „Cea mai vârstnică femeie din satul Fiad – GAFTONA GANEA – POPAN (93 de ani)”.

Următorul gest de prețuire, făcut din partea conducerii primăriei Telciu pentru cei ce se ostenesc prin munca lor să ducă viața satului mai departe, a fost acordarea unor Diplome de Onoare pentru un număr de patru familii din satul Fiad, care au împlinit în acest an 50 de ani de la căsătorie, ceea ce constituie și un semn de respect pentru buna convețuire împreună, cât și un exemplu pentru familiile mai tinere. Familiile care au atins această vârstă și s-au bucurat de prețuire sunt: Fam. Mărtar Gheorghe și Maria (din Valea Iscrăzii), Fam. Cordoș Grigore și Maria-Viorica, Fam. Pupeză Ioan și Ana și Fam. Moldovan Ioan și Pelaghia.

Poate, considerat de către unii din alte părți un fapt cât se poate de banal, aici la Fiad este prețuită strădania unor oameni care nu țin cont de vitregiile anotimpurilor sau condițiile precare ale locului. Pentru strădania celei care zi de zi adună și transportă cu camioneta laptele și asigură transportul pâinii și a altor alimente, atât pentru satul Fiad cât și pentru satul Telcișor (vreo 60 de km pe zi), a fost cinstită cu o Diplomă de Onoare – Măriuța Pupeză din satul Telcișor.

Am vorbit mai înainte despre surpriza deosebită, când, la sosire am găsit acel Altar de vară, din curtea bisericii, răsărit parcă peste noapte prin grija părintelui paroh pr. dr. Anton-Viorel Pop și a sătenilor. S-a adus cinstire pentru munca deosebită, câte o Diplomă de Onoare și șefului de echipă al constuctorilor Ioan Bumbu  și de asemenea, furnizorului de materiale Nelu Peter.

Anunțarea, de către dl ing. Toderici, al următorului punct din program, „Întâlnire de suflet între foștii și actualii pădurari (ingineri silvici, brigadieri)”, a stârnit și răzlețe vociferări din partea unor participanți! Cine mai „iubește” în ziua de azi pe cei care se ocupă de „gospodărirea” pădurilor și pe unii politicieni, când în multe cazuri „lupul este pus paznic la oi”. Fără să țină cont de pericolele care pot apărea la tot pasul din umbra pădurii sau de atacurile răufăcătorilor, acești oameni curajoși, pregătiți să riposteze în orice moment, au una dintre cele mai ingrate meserii, deseori ignorată și neprețuită la adevărata ei valoare și la riscurile la care este supusă. Acești oameni ai „cei mai vechi” - adică pensionari, cât și cei actuali, au fost răsplătiți cu Diplome de Onoare. Ceea ce pentru cei mai mulți dintre noi ar fi o excursie istovitoare, pentru oamenii pădurilor (pădurari, brigadieri sau ingineri silvici), nu este altceva decât munca lor de zi cu zi, de cele mai multe ori neobservată, dar fără de care într-o bună zi nu am mai putea respira aerul curat al pădurilor. Numai ei știu cum e să parcurgi zeci de kilometri pe ploaie sau ninsoare, viscol sau soare torid, începând din văile Calului, Iscrăzii, Ișasea, Hrihor, Poieni, Izvorul Roșu, Mestecăniș, sau a Borcutului și până la granița cu satele Bichigiu, Poienile Zăgrii, Suplai, sau, până aproape de Țibleș, sau Dragomireștii Maramureșului. Prețuind sârguința acestor oameni, diplomele au fost înmânate de către unul care provine dintre ei, de către dl viceprimar ing. silvic Ioan Cordoș. Să-i enumerăm ce cei care își petrec majoritatea timpului în a doua casă, care este „pădurea”: noul șef de Ocol Silvic – ing. Daniel Ioan Pop, cât și vechiul șef de Ocol Silvic – Luca Pupeză, și apoi, lucrătorii de la Ocolul Silvic Telciu – Brigada Silvică Fiad: Vasile Trif, Racolța Paramon, maistru Dumitru Scuturici, Ioan Andreeș, Nicolae Hordouan, Nicolae Ganea, ing. Gheorghe Ganea, Nicolae Murgu, Dumitru Lacatâș, Ioan Toderici, ing. Fănel Roș și ing. Ovidiu Moldovan.

Organizatorii și conducerea comunei nu i-au uitat nici pe oaspeții deveniți nelipsiți și la edițiile precedente ale „Zilei satului Fiad”. Din zona Năsăudului, a Bistriței sau de pe Valea Ilvelor, au venit și de această dată reprezentanții ASTREI Năsăudene și a Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor. Pentru efortul lor de a fi alături de locuitorii satului Fiad au fost răsplătiți cu Diplome de Onoare: col. (r) Ioan Boțan – scriitor și președinte al Despărțământului ASTRA Năsăud, Ioan Mititean - președintele Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor și membru UZPR, Lucreția Mititean, prof. Ioan Seni, prof. Mircea Daroși, Macedon Tofeni, Ioana Lăpușneanu, Ioan Lazăr (realizatorul reportajului pentru postul Sângeorz TV), Ovidiu Maghiar, Sabina Gălan în minunatul costum popular de la Ilva Mare și ing. Valeri Toderici, membru al celor două asociații culturale și literare. Rând pe rând, cei enumerați au rostit scurte discursuri, impresionați de semnele ieșirii la viață ale acestei mici comunități.

Dl Ioan Mititean - peședintele scriitorilor năsăudeni, care vine de fiecare dată „Cu cartea pe roți”, a prezentat două dintre ultimele cărți ale scriitoarei satului, d-na Rodica Fercana, cetățean de onoare al comunei Telciu (din motive medicale nu a reușit să fie prezentă). Cele două cărți sunt: „Drumul Osândei” – ediție nouă și „Logodnicul pierdut”, ambele apărute la Editura SOLON din Bistrița în anul 2025. Referitor la tema ediției de azi a „Zilei satului Fiad”, președintele scriitorilor năsăudeni și membru UZPR,  adresează felicitări pădurarilor pensionari, cât și celor activi, amintind de o veche zicală menită să păstreze farmecul pădurilor: „cine taie un copac trebuie să planteze zece!”. În completare, d-na Lucreția Mititean, dă citire unei poezii, în tonalitate cu anotimpul în care am pășit: „Tânguirea muntelui”, scrisă de Rodica Fercana. Prof. Mircea Daroși – redactor șef al revistei „ASTRA Năsăudeană”, este plăcut impresionat de ce au realizat puținii oameni din acest sat și apreciază preocuparea acestora pentru păstrarea tradițiilor și a frumuseților acestor locuri. Prof. Ioan Seni – președintele de onoare al ASTREI Năsăudene și scriitor istoric și membru UZPR, afirmă că nu se putea nimeri o zi mai potrivită pentru această aniversare și zi a satului Fiad, decât această zi de sărbătoare dinaintea nașterii Maicii Domnului, și la puțin timp după „Începutul Noului An Bisericesc”. Strădania oamenilor se vede și prin realizarea acestui frumos Altar de vară. Col. (r) Ioan Boțan se arată încântat de prezența atât de numeroasă a sătenilor localității Fiad, de data aceasta incomparabil mai mulți decât la edițiile anterioare la care a avut onoarea să participe alături de astriști și scriitorii năsăudeni.

            Eu, ca autor al acestui articol, m-am mulțumit să înmânez câte un exemplar din suplimentul revistei „Glasul Armadiei” - poezii religioase dedicat Sfintei Fecioare Maria, celor doi slujitori ai Sfintei Biserici - pr. dr. Anton-Viorel Pop și Protosinghel Irineu Paneș. Gândurile de a rosti câteva cuvinte mi-au fost întunecate de imaginea clădirii în paragină a fostei școli, aflată la câteva sute de metri, care nu mai are nicio șansă să mai fie folosită cândva, ceea ce scade puțin din optimismul referitor la dezvoltarea dorită a acestui sat.

Se cuvine să-l amintim și pe colegul nostru, scriitorul și ziaristul Ioan Lazăr, care a înregistrat întreaga desfășurare a evenimentului pentru postul de televiziune Sângeorz TV. Nu au „scăpat” de vigilența lui și a camerei sale de filmat nici melodiile de jocuri populare de pe Valea Sălăuței, interpretate de Luca Pupeză, zis Stângău – la vioară și tânărul saxofonist Ionuț Tompa – student la Cluj-Napoca.

Și cum nicio sărbătoare nu se poate încheia fără o mică masă tradițională, și o îmbinare armonioasă între veselie și melancolie, cu bucuria revederii între fii satului, gazdele organizatoare au poftit pe toți participanții să guste câteva dintre bunătățile culinare specifice locului.

Aducem calde mulțumiri organizatorilor, atât celor care s-au văzut, cât și celor din „spatele cortinei”, pe care îi amintim cu mult drag și așteptăm invitația pentru ediția următoare: primar ing. Sever Mureșan, viceprimar ing. Ioan Cordoș,  pr. dr. Anton-Viorel Pop, ing. Valeri Toderici, Saveta Cira, Ovidiu Todoran și nu în ultimul rând, lucrătorilor de la Ocolul Silvic Telciu care au lucrat câteva zile la întreținerea drumului de pe Valea Fiadului pentru întâmpinarea acestei sărbători.

Deși încă mai tremurăm la auzul definiției trăirilor noastre a lui Blaga că veșnicia s-a născut la sat, lăsăm să se bucure de această sintagmă pe cei care au avut parte de cunoașterea ființei satului, iar noi ne bucurăm din plin de veșnicia urmelor pașilor marelui nostru Coșbuc, lăsate în pământul de pe aceste dealuri.

Macedon Tofeni

Redactor Șef revista „Glasul Armadiei”