Părintele Vasile Beni: Când omul e la capătul puterilor, Dumnezeu e la începutul lucrării

Dragii și bunii noștri credincioși!

     Există în viață clipe în care totul se rupe. Când nu mai ai lacrimi.
Când te uiți în gol și nu mai vezi nici cer, nici pământ. Când moartea îți calcă pragul și-ți răpește ceea ce iubești cel mai mult.

Așa l-a găsit Hristos pe Iair, mai-marele sinagogii.
Un om de vază, respectat, dar în clipa durerii — doar un tată plângând.
Când fiica lui zăcea între viață și moarte, Iair a învățat lecția cea mai grea: Că nici rangul, nici banii, nici știința, nici slava nu pot opri lacrima unui părinte.

Când omul e la capătul puterilor, Dumnezeu e la începutul lucrării. Iair aleargă spre Hristos — nu cu mândria unui stăpân, ci cu zdrobirea unui tată. Cade la picioarele Domnului și spune doar atât: „Fetița mea e pe moarte. Vino și pune mâna Ta peste ea, ca să se mântuiască și să trăiască.”

Ce rugăciune simplă și ce puternică! El nu cere dovezi, nu cere semne, ci doar prezența lui Hristos.
Pentru că, acolo unde este Hristos, moartea nu mai are ultimul cuvânt.

 Nu te teme; crede numai! Acesta este glasul Domnului către fiecare dintre noi! Când pierzi copilul, când pierzi sănătatea, când pierzi pacea, El spune:
„Nu te teme! Nu renunța! Eu sunt cu tine!”

Talita kumi! „Fetiță, ție îți zic: scoală-te!” Și fetița s-a ridicat.
Viața a izbucnit din nou în ea, ca o flacără din jarul stins.
Lacrima tatălui s-a prefăcut în zâmbet, jalea în bucurie, mormântul în altar.

Cine altul poate vorbi morții și să-l asculte?
Cine altul poate spune „Scoală-te!” și viața să se întoarcă?
Numai Cel ce este Viața însăși, Hristos Domnul!

 Hristos trece și azi prin casele noastre. Dar minunea aceasta nu s-a oprit atunci. Și azi Hristos trece pe lângă casele noastre.
Poate și în casa ta e ceva mort: un vis, o iubire, o nădejde, un copil rătăcit…

El vine și spune același cuvânt:
„Nu te teme, crede numai!”
Poate inima ta e rece de atâta durere — dar El vrea s-o atingă.
Poate ți s-a stins credința — dar El vrea s-o învie.
Poate ți-ai pierdut curajul — dar El îți prinde mâna și zice: „Scoală-te!”

Moartea nu are ultimul cuvânt

Hristos n-a venit doar să învie o fetiță, ci să ne arate că nici o moarte nu e definitivă.
Că oricât de adânc ar fi mormântul, iubirea lui Dumnezeu e mai adâncă.
Și că, într-o zi, fiecare dintre noi vom auzi același glas:
„Fiule, fiică, ție îți zic: scoală-te!”

Și ne vom ridica.
Nu doar din morminte, ci și din ruina păcatului, din frică, din deznădejde.
Căci Cel ce a biruit moartea ne va ridica și pe noi.

Hristos nu vine niciodată prea târziu.
El vine atunci când speranța a murit,
ca să ne arate că El este Învierea și Viața.

Vă doresc să fiți binecuvântați și să nu uităm ca sus să avem inimile!

Pr. Vasile Beni