Politicienii şi specialiştii propun alte două variane de împărţire a României
Bistriţeanul Pompei Cocean, prorector UBB Cluj vrea regiunea Someş
Un grup de specialişti în geografia teritoriului, de la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, a pus la punct un alt proiect de reorganizare teritorială a României, susţin cei de la Evenimentul Zilei. Profosorii de la Cluj-Napoca susţin că modelul propus de ei porneşte de la realităţile sociale şi economice ale României.
Coordonatorul proiectului este profesorul Pompei Cocean, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai şi şef al catedrei de Geografie Regională, originar din Târlişua. Acesta susţine că noul plan de împărţire terorială prevede înfinţarea a 18 regiuni şi a unei metropole, formată din municipiul Bucureşti şi actualul judeţ Ilfov. Studiul a fost la toate partidele politice parlamentare, la Guvern dar şi la preşedintele Traian Băsescu.
Noile regiuni propuse de echipa de cercetători de la Facultatea de Geografie din Cluj ar urma să aibă în compunere, două sau trei judeţe actuale. De exemplu regiunea Someş va include judeţul Cluj şi judeţul Bistriţa-Năsăud în timp ce regiunea Banat ar avea în componenţă judeţele Timiş, Caraş Severin şi cea mai mare parte din Arad. Bărăganul sau regiunea Mureşului Superior – Mureş şi Harghita sunt alte două regiuni nominalizate.
Radicalii Unguri o ţin cu Ţinutul Secuiesc
Şi radicalii maghiari au prezentat un proiect privind constituirea a 12 judeţe sau regiuni: Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de Nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc.
UDMR vrea o macroregiune care aminteşte de 1940
Reprezentanţii UDMR susţin ideea reorganizării ţării pe 16 judeţe, grupate în cinci marcroregiuni de dezvoltare. Una dintre regiuni a stârnit controverse deja, pentru că se aseamănă cu teritoriul care a fost luat României în 1940.
Macroregiunea V propusă de UDMR ar urma să fie alcătuită din trei mari judeţe: primul compus din actualele unităţi administrative Covasna - Harghita – Mureş, al doilea din triada Bistriţa-Năsăud - Cluj – Maramureş, iar al treilea din Bihor - Sălaj - Satu-Mare, în fapt mai toate judeţele unde comunitatea maghiară este cel mai bine reprezentată demografic.
Potrivit datelor de la referendumul din 2002, în aceste nouă judeţe sunt cele mai mari comunităţi maghiare: Harghita – 84,61%, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%; Satu Mare – 35,22%, Bihor – 25,92% şi Sălaj – 23,07; Cluj – 17,37%, Maramureş- 9,06% şi Bistriţa Năsăud – 5,89%.
Citiţi şi:
- Scenariu PDL: Bistriţa-Năsăud va face parte din judeţul Crişana
- Deputatul Radu Moldovan: Este inadmisibil ca preşedintele României să negocieze teritoriul României cu foarfeca în mână
- Kelemen Hunor: Covasna, Harghita, Mureş şi Bistriţa-Năsăud să fie o regiune
- Bistriţa-Năsăud e în macroregiunea de dezvoltare V
- Variantele regionalizării: pro sau contra înființării de facto a “Ținutului Secuiesc”
Adaugă comentariu nou