La Sîniacob, toamnă cu mere aurii în ferma lui Onoaie
A căzut prima brumă dar răcoarea toamnei îi încălzeşte pe pomicultorii din Sîniacob. Acum, livezile dau măsura rodniciei lor. De cinci ani aici, în acest renumit bazin pomiviticol, s-au instalat fraţii Onoaie, Ştefan şi Grigore şi, împreună cu inginerul Ioan Baba nu lasă tradiţia să piară. În urmă cu vreo 20 de ani, în Sîniacob erau sute de hectare de viţă de vie şi livezi roditoare. Din 1990 totul a intrat în paragină, până când, iată, s-au găsit doi fraţi să investească, să dea de lucru oamenilor, să facă din livezile de altădată o gură de rai în care rodesc merele Golden, Ionathan, Starkinson.
E început de octombrie şi la Sîniacob oamenii au ieşit la recoltat. În livada de 30 hectare este o animaţie cu totul specială. Este bucuria toamnei care încununează munca de peste an cu o producţie bogată. Ştefan Onoaie este tânăr, dornic să facă pomicultură şi, împreună cu întreaga familie, soţia şi cinci copii se află în campanie. Peste câţiva ani, poate, vom lucra numai noi, cu familiile, fratele meu are şi el patru copii, aşa că vom avea cu ce să lucrăm livezile de măr şi prun de la Sîniacob, ne spune acesta. Se recoltează merele după ce prunele de pe 20 hectare au fost puse la adăpost. Unele au luat loc sub formă de dulceţuri în cămările gospodinelor, altele la fabricarea ţuicii. Zilnic, în jur de 25 oameni sunt la recoltat. Lucrătorii sunt mulţumiţi, sunt localnici, au de lucru şi-i plătim la două săptămâni, ne spune tânărul fermier. Am livrat deja 50 tone mere fabricilor de sucuri şi livrarea continuă. Doritorii îşi pot cumpăra mere de cea mai bună calitate direct din fermă. Preţul este în jur de 1 leu kilogramul. Decât să consumăm mere din import, frumoase la înfăţişare dar cu un gust îndoielnic, mai gustoase sunt merele de Sîniacob, ecologice, sănătoase, adevărate medicamente. Citeam, recent, ne spune Ştefan Onoaie, că cei trei astronauţi care au petrecut mai bine de şase luni în cosmos, la sosirea pe pământ, primul lucru pe care l-au făcut a fost să mănânce câte un măr. Aşadar, merele sunt adevărate medicamente.
Gândurile fermierului sunt optimiste. Ne gândim să ne extindem afacerea, asta în funcţie şi de resursele financiare de care vom dispune. Nu lucrăm cu băncile sau cu alte instituţii de acest gen. Formalităţile sunt greoaie, documentaţiile stufoase. Aşa că, în funcţie de câţi bani avem atâta facem. În primăvară am înfiinţat o plantaţie de 10 hectare prun, în toamnă vom extinde, poate, livada de măr. La Sîniacob toamna este bogată, mult mai plină de roade faţă de anul trecut. Am făcut investiţii, cu banii noştri, dar dacă şi statul ne-ar ajuta am face şi mai mult. Tânărul fermier, la volanul unui jep verifică zi de zi, ceas de ceas, modul cum se recoltează. Pune preţ pe calitatea lucrării, stă de vorbă cu culegătorii, doreşte ca lucrul să fie bine făcut, iar merele de cea mai bună calitate să ajungă pe masa consumatorilor. Este încrezător, iar optimismul i se citeşte pe faţă. Casa lui Onoaie, acum, este în ferma din Sîniacob. Aici locuieşte şi munceşte cu întreaga familie. Peste vreo două săptămâni, când se va încheia recoltatul merelor vor debuta pregătirile pentru noul an de producţie. Şi, astfel, Onoaie şi ai lui vor începe un nou ciclu de producţie.
Comentarii
Frumos din partea dumneavoastra
Sa va ajute Dumnezeu.
sa ai noroc la mere si sa cada bruma pe ele
Adaugă comentariu nou