Cărţile domnului Liviu Păiuş

Este bine că astăzi, în România, tinerii cer redefinirea valorii pentru că, se pare, amăgitorii, formatorii de opinii false ai regimului totalitar, securisto-comunist, îşi fac meseria de Gică-Frânaru cu vârf şi îndesat. Revizuirea valorilor ar însemna pentru mulţi o dramă umilitoare, un real dezastru. Cu siguranţă, o parte nu s-ar regăsi pe o nouă scară a ierarhiilor atât din punct de vedere moral, cât şi artistic.

Dacă în judeţul Bistriţa-Năsăud am trage linie imaginară sub fiecare autor conjudeţean contemporan în privinţa a ceea ce rămâne după el în conştiinţa posterităţii, am constata că puţini ar intra într-un top peren(era cât pe ce să zic neutru şi obiectiv, când, de fapt, perenitatea înglobează ambele noţiuni), indiferent de numărul cărţilor sau paginilor publicate. Avem autori de familie, de cartier, de comunitate rurală ori citadină, provinciali, în funcţie şi de finanţele de care dispun aceşti sărmani visători, prinşi cu agrafa de coada Pegasului. Personal, aş vrea să rămân doar în conştiinţa prietenilor care au început să mi se rărească din cauza selecţiei naturale, dar şi a scrierilor mele incomode.

Orice român care vrea să ştie mai mult despre Ţara Năsăudului, dacă va citi cărţile domnului profesor Liviu Păiuş, va deveni mai bogat. Ce cuprind aceste cărţi? În primul rând folclor autentic, folclor cules de domnia sa din satele de pe Valea Someşului Mare şi Valea Ilvelor: „Lacrimi şi durere”(ed. „G. Coşbuc”, Bistriţa, 2003, 138 pp.), „Someş, apă mergătoare”(ed. „G. Coşbuc”, Bistriţa, 2003, 202 pp.), „Sus la munţi ca negura”(ed. „Napoca Star”, Cluj-Napoca, 2005, 420 pp.), apoi monografiile dedicate satului său natal, Rodna, şi creaţiilor folclorice din aceeaşi localitate: „Monografia comunei Rodna Veche”(ed. ”G. Coşbuc”, Bistriţa, 2003, 540 pp.), „Istoricul învăţământului românesc din Rodna Veche”(în colaborare cu soţia sa, S. Păiuş, - ed. „G. Coşbuc”, Bistriţa, 2004, 250 pp.), „Folclorul Văii Rodnei”( ed. „G. Coşbuc”, Bistriţa, 2002, 206 pp.). Academicianului rodnean Florian Porcius, botanist de renume mondial, harnicul Liviu Păiuş i-a închinat monografia „Florian Porcius, viaţa şi opera”(ed. „Napoca Star”, Cluj-Napoca, 108 pp.), dar s-a zbătut să-i reediteze întreaga operă, lucru realizat în 2005, cu ajutorul d-lui primar Alexandru Năşcan şi al Consiliului local Rodna(în cinci volume, însumând peste 2000 de pagini). Pentru că scriitorul Ion Pop Reteganul a servit şi şcoala rodneană, în semn de omagiu, în 2003, i-a reeditat o parte din celebrele sale „Poveşti ardeleneşti”.

Cartea sa de referinţă va rămâne, sunt sigur, „Folclorul Ţării Năsăudului”(ediţia I, ed. „Napoca Star”, Cluj-Napoca, 2008, 626 pp., iar ediţia a II-a, adăugită, aceeaşi editură, Cluj-Napoca, 2009, 784 pp.). Dar, despre această operă-consider eu-, exhaustivă, mă voi grăbi să scriu într-un alt număr pentru că nu peste mult timp va edita „Poezii populare de pre Valea Someşului” de Iuliu Moisil.

Icu Crăciun