În vizită...oameni aleși

De când am mai făcut lansări de cărți și expoziții de pictură am avut plăcuta ocazie să cunosc și chiar să mă viziteze din când în când niște oameni aleși care vin cu diferite scopuri. Unii să îmi vadă tablourile atârnate pe pereții camerelor, alții îmi aduc cărți, căci mai scriu și eu uneori câteva rânduri la cotidienele locale ca să știe lumea că mai trăiesc.
De curând am avut plăcuta surpriză să mă viziteze fugitiv d-l profesor Liviu Păiuș din Rodna, directorul fondator al revistei CETATEA RODNEI, profesor pensionar, care în „vacanța mare” are timp să cerceteze muzee ori arhive pentru a scoate la lumină viața unor oameni aleși care au trăit prin ținuturile noastre și prin munca lor au îmbogățit tezaurul cultural ori științific local.
Unul dintre aceștia a fost Florian Porcius, botanist de renume mondial și care a studiat flora „Țării de Nord” și a cărui viață și activitate este amplu dezbătută și la CETATEA RODNEI.
Domnul Liviu Păiuș mi-a adus două cărți: ION POP RETEGANUL, SCRIERI PEDAGOGICE (Ed. „Napoca Star”, 2016) și volumul PAGINI SOMEȘENE (Ed. Charmides, 2016) având ca subtitlu „Studii, culegeri de folclor someșan”, autor domnia sa.
Îl cunoșteam pe Ion Pop Reteganul drept culegător de folclor cu preaștiutul volum BASME ARDELENEȘTI, dar mai puțin cunoscută este activitatea sa pedagogică, pe care ne-o aduce în față d-l Liviu Păiuș prin volumul ION POP RETEGANUL, SCRIERI PEDAGOGICE cu subtitlul EDIȚIE ȘI STUDIU INTRODUCTIV de Liviu Păiuș, în care, după scurte date biografice, autorul insistă asupra muncii didactice depuse de învățător, timp în care Ion Pop Reteganul face multe culegeri de poezie populară.
Activitatea ca învățător și-a desfășurat-o fiind adesea transferat dintr-un sat intr-altul, astfel încât a străbătut Ardealul de la Porțile de Fier până la Rodna, cauzele fiind de ordin financiar. Intransigent cu lipsa de atenție ce se dădea școlilor românești, unde organele locale nu mobilizau copiii la școală, școlile nu posedau material didactic, salariile învățătorilor erau insuficiente pentru a-și putea duce un trai decent, sau uneori chiar nu se achitau, Ion Pop Reteganul reclamă autorităților superioare aceste stări de lucru, dar rezultatul acestor proteste avea ca urmare transferul lui necontenit în alt sat, timp în care face prețioase culegeri de folclor local. „Iată, deci, efectul peregrinărilor și nu cauza lor” ne spune autorul cărții.
Ion Pop Reteganul vedea activitatea în școli ca un mijloc de iluminare a poporului, îl preocupau problemele de psihologia copilului, ca rezultat al gândirii multor filosofi, chiar pedagogi apuseni.
Ultimii 6 ani înainte de pensionare i-a servit la Rodna. „La Rodna a găsit o școală bine organizată și o atmosferă intelectuală remarcabilă, academicianul Florian Porcius, memorandistul Gherasim Domide, ofițeri pensionați, dascălul Silvestru Mureșianu și alții.”
Pentru că până atunci Ion Pop Reteganul avea deja o bogată activitate publicistică, fiind publicat la nenumărate reviste din țară și din străinătate aici s-a încadrat rapid în atmosfera intelectuală, prin dizertațiile în care pune probleme variate pedagogice, subliniind rolul școlii în ridicarea poporului la civilizație și cultură.
Va lua parte la activitatea pedagogică a reuniunii MARIANA, asociație a tuturor învățătorilor din vicariatul Rodnei, menită să ridice nivelul cultural și pedagogic al învățătorilor. Pentru atingerea acestui scop se țineau „dizertațiuni” cu teme adecvate.
În scurt timp de la încadrarea lui Ion Pop Reteganul la Rodna acesta ține dizertația MINTEA, aducând argumente din cugetătorii străini, Kant, Plutarh, Goethe, dar va citi și din poezia românească a lui Andrei Mureșanu, Nicolae Beldicianul, Chichindeal, sau proverbe din folclor și argumente din biblie.
Ion Pop Reteganul deosebește trei categorii de minte: teoretică, practică și estetică, exemplificând pentru a se înțelege, cu fapte din viața reală.
Altă dizertație cu tema EPISTOLA ÎN ȘCOALA POPORALĂ este o problemă de teorie a literaturii, o încercare de stilistică aplicată la nivelul școlilor poporale de atunci. Finalul dizertației cuprinde indicații metodice privind elaborarea unei compuneri.
Impresionat de activitatea prodigioasă a savantului Florian Porcius ține dizertația FRIDERIC FROBEL – Grădinile de copii, în care paralel cu descrierea vieții zbuciumate a pedagogului german și expunerea principiilor sale pedagogice, se poate vedea cât de greu își pot face loc în concepția oamenilor ideile inovatoare.
Dizertația COLȚUL NORD-OSTIC al ARDEALULUI ne dă cunoștiințe despre istoria Rodnei, ale cărei origini trebuiesc căutate în existența orașului metalurgic din epoca dacică, probabil numindu-se Ruidava.
Dizertația COLȚUL NORD-OSTIC al ARDEALULUI cuprinde multe date istorice cu referire la Rodna, date primite de Ion Pop Reteganul de la magistrul Florian Porcius, care oferea cu plăcere oricui rezultatele cercetărilor sale.
Anumite semnalmente (ruine, galerii vechi din mine) dovedesc existența aici a unui oraș metalurgic încă din timpul dacilor, savantul Florian Porcius presupunând că denumirea de Rodna provine de la cetatea dacică „Ruidava”. Pe multe pagini Ion Pop Reteganul se ocupă de istoria zbuciumată a ținutului Rodnei, atacuri ale barbarilor, ocupații străine, precum și măsurile de reprimare a românilor, atât prin militalizare (să moară că se înmulțesc prea tare) cât și prin izgonirea lor din localitățile săsești prin arderea caselor din ordin regesc.
Despre originea denumirii BORGO, provenind de la cuvântul italienesc BORG, sau german BURG, presupune că vine mai ales de la existența coloniei italienești. Localitatea a fost întotdeauna locuită de români, dar și „terenul unde a descălecat colonia săsească de la Bistrița a fost înainte impopulatăde români după cum arată și denumirea comunei săsești Wallendorf care în timpuri vechi s-a numit WILLAFALLONUM, sau WILLA LATINORUM”.
D-l Liviu Păiuș este un aprig culegător de folclor, volumul III din ciclul PAGINI SOMEȘENE cuprinde 490 de pagini și este o culegere de legende având ca subcapitole: LEGENDELE BENEȘULUI, LEGENDE DESPRE ZÂNE, LEGENDE DESPRE HAIDUCI, LEGENDE ISTORICE, LEGENDE RELIGIOASE, ALTE LEGENDE și CULEGERI INEDITE DE FOLCLOR, ultimele primite de la 10 zeloși culegători de poezie populară.
Pentru vasta activitate depusă de domnul Liviu Păiuș a primit titlul de „Cetățean de onoare al orașului Rodna” și este călduros reprezentat și-n paginile revistei CETATEA RODNEI în articole scrie de valoroși oameni de știință.
Un exemplu demn de urmat!