Peştera Tăuşoare, „redescoperită” prin fonduri europene

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud implementează proiectul „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi al ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, partener fiind Complexul Muzeal Judeţean, custode al acestei arii protejate.

        Proiectul în valoare de 1.171.557,24 lei, care se derulează pe o perioadă de doi ani şi jumătate, este finanţat prin POS Mediu, Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia mediului, şi de la bugetul de stat. Practic, financiar, Consiliul Judeţean nu are de contribuit cu bani de la buget. Actualmente, proiectul este în faza procedurilor de achiziţii publice.

        „În ansamblul său, proiectul presupune realizarea nu doar a unui plan de management, ci a unui cadru de management complex, care include studiile şi carările preliminare necesare elaborării planului de management, elaborarea şi aprobarea efectivă a planului de management, asigurarea infrastructurii de acces pentru acţiunile necesare elaborării planului de management şi, ulterior, implementării acestuia, creştrea capacităţii instituţionale şi creşterea gradului de conştientizare a grupurilor ţintă despre importanţa sitului şi a acţiunilor de conservare a biodiversităţii”, a precizat managerul de proiect Iulia Strugariu, la conferinţa de lansare.

        Practic, în prima etapă, vor fi efectuate studii preliminare care vizează reţeaua hidrografică, cartarea peşterii, aspecte care ţin de partea supraterană, mediul antropic şi cel biotic (floră, faună). Hărţi, un studiu geografic integral, o hartă cu formele de proprietate asupra terenurilor aferente, o platformă de date geospaţiale, liste de specii etc., sunt doar câteva din rezultatele palpabile ale acestui proiect. Aceste date vor constitui baza Planului de management. În paralel, tocmai pentru culegrea datelor în teren, va fi reabilitată infrastructura de acces în peşteră (care acum nu prezintă siguranţa necesară), vor fi achiziţionate echipamente specifice speologiei, dar şi aparatură GIS. Nu în ultimul rând, proiectul prevede o campanie de conştientizare a circa 800 de elevi şi câteva zeci de cadre didactice din Rebrişoara, Parva, Rebra, Salva, Telciu, Năsăud şi Bistriţa.

        Dincolo de lucrurile palpabile, rămâne poate ccel mai important aspect: conservarea biodiversităţii şi punerea în lumină a unor elemente unice pe care le are Peştera Tăuşoare.

Crin Theodorescu: Peştera Tăuşoare este un ecosistem complex

        Responsabilul ştiinţific al acestui proiect, cel care şi-a dedicat mulţi ani din viaţă studierii Peşterii Tăuşoare, este Crin Theodorescu. Acesta a pus în valoare, la conferinţa de lansare, multitudinea elementelor cu ocurenţă rară în peşterile din România sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.

        Descoperită în 1955, Peştera Tăuşoare este localizată sub masivul Bârlea, fiind explorată în valuri succesive. Tezaurul acestei peşteri constă în prezenţa aşa-numitelor flori de gips (anthodite), a mineralului „mirabilit” – unic în peşterile din România şi existent în doar câteva locaţii din lume – dar şi a Bilelor de Tăușoare, fenomen unic în peşterile lumii.Mai mult, Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „Ursus spelaeus”. Până la acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care habitează în peşteră, estimările fiind că nu mai puţin de 10.000 lilieci care hibernează în Peştera Tăuşoare. Merită amintit şi faptul că cei 4000 locuitori ai comunei Telciu beau apă captată din zona Tăuşoare, „probabil cea mai bună din lume”, după cum remarca Crin Theodorescu.      

Radu Moldovan: Este un pas înainte pentru dezvoltarea zonei Rebrişoara

Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, crede că implementarea acestui proiect reprezintă o nouă etapă pentru valororificarea potenţialului zonei Gersa-Rebrişoara, mai ales că, în urmă cu mai puţin o lună, a fost resfinţită Biserica din Grui, biserică din lemn, monument istoric, restaurată tot din fonduri europene.

        „După finalizarea acestui proiect, vom avea un nou obiectiv de atracţie turistică. Sigur, acest obiectiv nu va putea fi vizitat de chiar oricine doreşte, el va rămâne pentru studii ştiinţifice, pentru stenţi speologi, pentru cei care au o activitate de cercetare de acest gen. După acest studiu, vom vedea dacă păstrarea biodiversităţii din această peşteră poate să ne aducă în situaţia ca, în urma altor investiţii pe un alt proiect, acest obiectiv să fie pentru simplii turişti”, a explicat preşedintele Moldovan.

        Potrivit acestuia, Consiliul Judeţean este în proceduri finale pentru parafarea contractului de finanţare care vizează reabilitarea Casei Argintarului şi primirea unei noi destinaţii - Casa Germană. De asemenea, autorităţile judeţene reactulaizează documentaţia pentru reabilitarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă, proiect ratat iniţial din cauza unor probleme ale proiectului tehnic, dar care ar putea beneficia de finanţare europeană printr-o reaşezarea a fondurilor la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

        În context, vicepreşedintele CJ BN, Stelian Dolha, a menţionat că deşi în cazul Peşterii Tăuşoare este vorba de un segment de nişă, asta nu înseamnă că posibilitatea de atragere a turiştilor de acest gen este una redusă. „Într-adevăr, Peştera Tăuşoare este un element de nişă, care se va adresa unui anumit public. Vom avea nevoie de echipamente speciale, dar de aceleaşi echipamente speciale au nevoie şi turiştii care vizitează peşeterile de lângă Budapesta, şi acolo este plin de turişti. Dacă acolo se poate, atunci să se poată şi la noi la Bistriţa şi începem de acum”, a menţionat Dolha.