Peştera Tăuşoare, reaşezată pe palierul celor mai fascinante peşteri din România, printr-un proiect european

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a finalizat implementarea  proiectului „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi al ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, având ca partener Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, proiectul în valoare de 1.171.557,24 lei, care s-a derulat pe o perioadă de doi ani şi jumătate, a fost finanţat prin POS Mediu, Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia mediului, şi de la bugetul de stat. Practic, întreaga valoare a fost considerată eligibilă, o şansă pentru promovarea biodiversităţii.

„Peştera Tăuşoare este cea mai adâncă peşteră de calcar din România, cu o adâncime de 413,5 metri, iar proiectul include o suprafaţă supraterană protejată de 72,1 hectare”, a punctat, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan.

Una dintre cele mai importante activităţi a proiectului a constituit-o elaborarea Planului de Management al Rezervaţiei ştiinţifice „Peştera Tăuşoare”, depus în vederea aprobării la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Potrivit managerului de proiect, Iulia Strugariu, în prima etapă au fost realizate studiile preliminare pentru acest plan - studii geologice, geomorfologice şi pedologice al mediului subteran şi suprateran; studii hidrologice şi climatice; cartarea şi reprezentarea grafică a zonei supraterane şi a sistemului de cavarnament, prin poziţionarea în sistem GIS  - , a fost descris mediul antropic, mediul biotic şi a fost evaluată starea de conservare a speciilor. Studiile au fost realizate, pe parcursul a 15 luni,  de către specialiştii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă”. În baza acestor date, a fost elaborat planul de management prin care se creează un cadru favorabil care să suţină cercetarea ştiinţifică, fiind stabilite activităţile permise /interzise în zona ariei protejate.

Reabilitarea tehnică a infrastructurii de acces în peşteră (scări, punţi, verticale etc.), informarea şi publicitatea proiectului (întâlniri în comunele Rebrişoara, Rebra, Telciu, Parva, Coşbuc; sesiuni de informare pentru 800 elevi ), creşterea capacităţii instituţionale (instruirea personalului pentru sistemul GIS, echipament de monitorizare etc.), analiza sociologică şi auditul proiectului au reprezentat activităţile derulate de echipa coordonată de Iulia Strugariu, alături de custodele peşterii Crin Theodorescu - responsabil ştiinţific, Coldea Raveca – responsabil achiziţii, Codruţa Sălăgean – asistent proiect şi Alex Redl – responsabil financiar.

***

Crin Theodorescu: Cei 800 de elevi au ascultat, au văzut, au simţit despre Peştera Tăuşoare

       Responsabilul ştiinţific, de altfel, custodele Peşterii Tăuşoare, Crin Theodorescu, a menţionat câteva dintre realizării acestui proiect derulat de Consiliul Judeţean.

         „Peştera Tăuşoare nu va putea fi, din păcate, niciodată p peşteră turistică. Dezamăgesc poate conducerea administraţiei locale a comunei Rebrişoara, care şi-a dorit deschiderea peşterii şi să realizeze fluxuri turistice. (...) Regret că peştera nu contribuie direct pentru comunitate, dar, în cadrul studiilor, s-a dovedit că peştera este un creuzet de valori ştiinţifice care sunt de o delicateţe aparte şi care trebuie protejate.

Simpla trecere a unui spelog prin peşteră determină modificări, prin afluxul de substanţă biologică adus (tuse, transpiraţie, expiraţie a dioxidului de carbon), modificări care rezistă mai bine de o săptămână, dereglând aceste lanţuri trofice extrem de sensibile.

Peştera rămâne însă foarte valoroasă pemntru comunitate prin următorul aspect şi mi-ar plăcea ca oamenii să conştientizeze acest lucru. Liliecii, care sunt în număr de peste 10.000 exemplare (n.n. - în martie au fost recenzaţi peste 6000 exemplare, pe un singur kilometru, din 5 specii), au un aport greu de explicat pentru economia zonei, prin aceea că un singur liliac consumă într-o singură noapte mai bine de 1000 de insecte”, a explicat Theodorescu, subliniind rolul acestor specii insectivore pentru agricultura zonei şi a Transilvaniei.   

Potrivit acestuia, un alt câştig îl reprezintă întâlnirile cu cei 800 de elevi din Rebrişoara, Parva, Rebra, Salva, Telciu, Năsăud şi Bistriţa. „La nivelul mentalităţii colective, liliacul este o fiinţă dăunătoare, care trebuie ucisă cu orice preţ şi în orice împrejurare. Este diabolică, este malefică, e vampir. Nu e mai dăunător, din punct de vedere al muşcăturii, un liliac decât o pisică de casă. Lucrând cu cei 800 elevi, ne-am străduit să le schimbăm comportamentul şi mentalitatea, pentru că aici trebuie lucrat în relaţia omului cu natura”, a mai spus custodele peşterii.

Una peste alta, proiectul a reaşezat Peştera Tăuşoare pe palierul celor mai importante şi fascinante peşteri din România.  „Avem lucruri unice pe glob, avem bilele de Tăuşoare, care sunt mai rare ca operele lui Constantin Brâncuşi. Avem mirabilit, care nu poate fi văzut în altă parte. (...) Avem bogăţii unice, din punct de vedere ştiinţific, dar care trebuie protejate”, a menţionat Crin Theodorescu.

***

În aceste condiţii interesul ştiinţific nu a încetat odată cu proiectul europenea. Studiile continuă. Peştera Tăuşoare a  fost inclusă şi într-un amplu proiect de cercetare româno-francez, care îşi propune, după o monitorizare ştiinţifică riguroasă a 7 peşteri, să rescrie harta geologică a lumii.