Pe urmele unor oameni deosebiţi

Tot ce suntem este rezultatul a celor ce am gândit şi făcut (ap. Gay Anth 15).
Aşa îşi prefaţează domnul Constantin Toni Dârţu cartea, care de fapt este un dicţionar al „Personalităţilor române şi faptele lor”.
A ajuns la al 54-lea volum de colecţie, cu specificarea „Personalităţi de excepţie selectate din diverse domenii de activitate cuprinse în vol. LIV, lucrare vastă recunoscută pentru valoarea ei şi declarată drept „Patrimoniu naţional” de către Academia Română. Volumele au fost lansate în cele mai importante centre din ţară, cu participarea unui numeros public select din toate domeniile de activitate. Dicţionarul este o lucrare de mari proporţii, care a necesitat depunerea unei uriaşe munci din partea domnului C-tin Toni Dârţu – inginer feroviar de profesie, fost director general în Ministerul Transporturilor şi deţinând şi alte înalte funcţii, dar mai ales având preocupări extraprofesionale din cele mai variate, începând cu publicaţii din domeniul matematicii, apoi studii de filozofie, dar şi poezii delicate în stil bacovian sau satiră şi umor… Toate aceste îl atestă ca fiind o mare personalitate, cea mai mare din cele recenzate în dicţionar.
Ţin să specific că în filele acestui dicţionar nu se poate ajunge decât cu recomandarea unor personalităţi distincte din diferite domenii şi după o verificare amplă a celui recenzat.
Observăm cu bucurie că-n volumul 54, alături de Adrian Păunescu, poetul neamului din secolul trecut şi diverşi alţi oameni deosebiţi este recenzat pe un număr de 42 pagini, poetul, sculptor, pictor, de profesie inginer electronist, bistriţean, Gheorghe Mizgan.
Textul, bogat ilustrat cu imaginea celor şase volume de poezii: „Cameleonul cu aripi”, „Aripi astrale”, „Tunelul timpului”, „Dilema clepsidrei”, „Roua din cuvânt” şi „Martor pentru gând” (acesta tradus şi în limba franceză) ne deconspiră prezenţa unui poet liric, cu preocupări extraprofesionale variate în domeniul artelor – de la literatura clasică la poezie Haiku, dar şi-n sculptură şi modelaje. Recenzat şi promovat în diverse lansări de către autorităţile în domeniu, G.M. a primit anul acesta premiul I pentru pictură, la Festivalul „M. Eminescu” de la Ipoteşti – cu pictura intitulată „Torcând”.
Încercând să intrăm mai adânc în amănuntele biografice, vedem nu numai o sculptură plină de fantezie (Cameleonul cu aripi), dar şi o poezie astrală. În arte plastice (pictură) G.M. tinde spre modernism, gen vizionar, cu „Geneză”, „Miraj marin”, „Spre astral”, ceea ce nu ne miră, căci răsfoind mai departe textul, aflăm că se trage dintr-o familie în care tatăl era învăţător, cu aspiraţii de a deveni preot, fratele preot, o soră învăţătoare, un frate aviator, altul marinar, am zice o familie de vizionari cu aspiraţii deosebite.
Alături de soţia, inginer constructor, şi-a făurit o familie onorabilă, în care s-au născut doi băieţi, azi ambii studenţi fruntaşi, chiar cu bursă europeană, ceea ce ne asigură că avem în faţă o familie de vizionari.