Elevi ai Şcolii de Arte din Cernăuţi la muzeul Cuibul visurilor din Maieru

Renumitul muzeu „Cuibul visurilor” din Maieru a primit vizita a 51 de elevi ai Şcolii de Artă şi Civilizaţie românească din Cernăuţi, însoţiţi de cinci profesori. Grupul de elevi români din Ucraina a efectuat o vizită în România, de cinci zile, şi ca răspuns la vizita efectuată anul trecut la Cernăuţi de o delegaţie din Maieru, ei fiind cazaţi, în condiţii foarte bune, la Centrul Misionar „Ioan Bunea” din Sângeorz-Băi, iar aici la muzeu au fost conduşi de părintele Ioan Bindean din Sângeorz-Băi şi de doamna prof. Iuliana Matean din Bistriţa. Aceasta din urmă ne-a spus că oaspeţii din Cernăuţi au mai vizitat mânăstirile Parva, Salva, Nuşeni, Casele memoriale „Liviu Rebreanu” din Prislop şi „George Coşbuc”, Catedrala din Beclean, Băile Figa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, unde s-au întâlnit cu preşedintele Emil Radu Moldovan şi cu IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Aici, elevii români din Ucraina au interpretat suav, „Tatăl Nostru” precum şi cântece specifice zonei Cernăuţiului românesc, producând emoţie şi bucurie.
Vineri seara a fost o „Seară românească” la Sângeorz-Băi. Grupul elevilor români din Ucraina este un grup folcloric cu experienţă internaţională, el prezintă la diferite festivaluri din Ucraina şi internaţionale, tradiţiile bucovinene româneşti şi s-a întors deseori cu frumoase premii. În seara românească, alături de grupul folcloric local „Păuniţa”, oaspeţii au făcut o splendidă demonstraţie de românism, de datini, obiceiuri, tradiţii folclorice care au încântat pe toată lumea. La final, parcă o lacrimă a stat să cadă, toţi s-au prins în „Hora Unirii”!
Am mai stat de vorbă cu finuţa domnişoară prof. Svetlana Ursu, directoarea Şcolii care funcţionează în cadrul Centrului Bucovinean de Artă, director Iurie Levciuc. Şcoala a fost deschisă anul trecut şi are 112 copii discipoli care frecventează mai multe secţiuni, canto popular, dans popular românesc sculptură în lemn, încondeiere ouă, pictură, design, cusut, împletit, ceramică.
De asemenea, am purtat un scurt dialog cu doamna prof. Elena Pintescu, conducătoarea colectivului „Mugurel”, un ansamblu folcloric de dans din satul Pătrăuţii de Sus, raion Storojineţ, regiunea Cernăuţi. Ansamblul are 25 de ani şi 60 de copii, dintre care 17 sunt astăzi la Maieru. Au colectat cântece, dansuri, costume tradiţionale româneşti din lada bunicii. Ansamblul acesta este „Emerit” şi în repertoriul său găsim coasa, sârba, ardeleanca, bătrâneasca, ţărăneasca. De remarcat că profesorii sunt voluntari.
Oaspeţii noştri au ţinut să aducă mulţumirile lor doamnei Consul General al Consulatului Român de la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, pentru sprijinul specific acordat.
Aceşti elevi, aceste doamne profesoare de la Cernăuţi m-au impresionat în mod deosebit. Lupta aceasta a dânşilor, în condiţii destul de complicate, pentru apărarea identităţii româneşti, pentru promovarea românismului în Ucraina şi în lume, a obiceiurilor, datinilor, tradiţiilor şi a creştinismului nostru ortodox strămoşesc, constituie o lecţie admirabil predată nouă tuturor, prin exemplul propriu. Sunt inimi curajoase de români cu care ne mândrim.
Oaspeţii au fost impresionaţi de muzeul „Cuibul visurilor”, ctitorit de renumitul profesor măierean Sever Ursa, muzeu cu profil mixt, istoric-etnografic memorial. Oaspeţii au putut vedea Maieru în mărturii istorice, cu cele mai vechi dovezi de locuire, cele arheologice, primul act, 1440, în care se menţionează numele Maierului, ca o prelungire periferică a Cetăţii Rodna. Li s-a prezentat ocupaţii vechi şi străvechi, agricultură, morărit, vânătoare, păstorit, olărit, stupărit, cioplit în piatră, minerit, plutărit pe Someş, ţapinărit, pompieri locali, expoziţii înfăţişând oameni de seamă ai locului, vechi documente ale culturii locale, obiceiurile satului culminând cu neasemuita melopee a „Cununii grâului”, un bogat artizanat local. Prin circuitul încăperilor muzeului vizitatorii au parcurs un drum iniţiatic dinspre rădăcinile milenare ale satului, până la coroana lor spirituală în care străluceşte un fuior de genialitate şi lumini, marele romancier Liviu Rebreanu.
Personal mă leagă o puternică amintire de Cernăuţi, tatăl meu a făcut Facultatea de Teologie Ortodoxă la Cernăuţi, pe atunci oraş românesc. Acum pecetea românească este apărată şi rămâne prin eforturile mari ale unor oameni mari şi-mi face plăcere să mai amintesc încă odată pe cele două firave doamne profesoare venite de la Cernăuţi, Elena Pintescu şi Svetlana Ursu. Frumuşele, finuţe, delicate, curajoase,cu suflet mare, suflet de Român. Şi chiar că o lacrimă îmi arde colţul ochilor.