Iniţiativa Guvernului României pentru recuperarea operei Cuminţenia pământului a lui Constantin Brâncuşi

        În viaţa şi opera oricărui creator de geniu există un moment de cotitură care îi defineşte calea spre marea artă. Brâncuşi a făcut această cotitură hotărâtoare pentru arta lui şi pentru arta mondială a secolului în care a trăit, prin cele trei lucrări realizate între anii 1907-1910 : ,,Rugăciunea’’, ,,Sărutul’’ şi ,,Cuminţenia pământului’’. În realizarea lor, Brâncuşi apelează la procedee şi viziuni legate de folclorul românesc, punându-şi în valoare sensibilitatea şi lirismul inconfundabil.

        Primele două sunt monumente funerare executate la comandă : ,,Rugăciunea’’ pentru cimitirul din Buzău şi ,,Sărutul’’ pentru cimitirul Montparnasse din Paris. Cea de-a treia lucrare intitulată metaforic,, Cuminţenia pământului’’ a ajuns în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911. În perioada comunistă, statul român a preluat în mod abuziv această operă, care a fost expusă timp de 50 de ani la Muzeul Naţional de Artă a României. În urma unui lung proces, ,,Cuminţenia pământului’’ a fost retrocedată moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu.

         La începutul anului 2016, statul român şi-a propus recuperarea acestei componente importante a identităţii culturale autohtone, creată în anul 1907. Lucrarea este evaluată la circa 20 de milioane de euro. Achiziţia operei se va face printr-un efort conjugat al statului român şi al cetăţenilor, acţiune iniţiată de Guvernul României, împreună cu Ministerul Culturii, care se va încheia la 30 septembrie 2016.

       Printre personalităţile care şi-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripţie publică sunt : Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Franţei- Francois Saint-Paul, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu, Cosmin Alexandru, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebenciuc, Andrei Pleşu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoş Bucurenci, Virgil Stănescu etc. Există speranţe că la împlinirea celor şase milioane de euro ce trebuie colectate din contribuţie publică, se vor adăuga şi alte nume, tot atât de generoase ca şi cele amintite până acum..

         Ce reprezintă de fapt,,Cuminţenia pământului ? Ea reflectă filozofia lui Brâncuşi care îşi are rădăcinile într-o cuminţenie anterioară creştinismului. Sculptura reprezintă o femeie foarte concentrată asupra ei însăşi, degajând un mister care o transformă într-un portret universal. Are braţele strânse paralel la piept ce invocă timpul pe care îl aşteaptă. Nu este nici resemnată, nici agresivă, se roagă, este chiar gestul nostru cel mai profund de reculegere dinaintea,, împlinirii morţii’’. E o tristeţe pietrificată, fără lacrimi, cu zâmbetul copilului ale cărui noţiuni despre moarte n-au încolţit. De fapt, titlul acestei lucrări se referă la înţelepciunea ţărănească şi legătura ei cu pământul, a comuniunii ei cu natura. Pământul îşi are rosturile lui creatoare, forţa lui magică în vechile credinţe folclorice şi el conferă înţelepciune oamenilor şi mai ales  putere în lupta cu vrăjmăşiile naturii. Liviu Rebreanu vorbeşte în opera sa de ,,glasul pământului’’, iar Brâncuşi dă formă acelei,, cuminţenii’’. Ea ar putea fi pusă în relaţie cu descoperirea arheologică de la Hamangia, numită la fel de metaforic ,,Gânditorul’’. Creată la Paris în 1907 şi expusă în 1910 la Bucureşti, ,,Cuminţenia pământului’’ a rechemat la viaţă însuşirile spirituale şi artistice ale trecutului îndepărtat al poporului nostru. Este cea mai apreciată perioadă din creaţia artistului şi reprezintă emblema primelor sculpturi moderne în lume. Despre ea, autorul spunea : ,,A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul ). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului, care îi oferă preţuirea şi nemurirea’’.

Mircea Daroşi