Bistriţeni, în România Literară

Cel mai recent număr al publicaţiei „România Literară”, revista Uniunii Scriitorilor din România, condusă de criticul Nicolae Manolesuc, preşedintele USR, aduce în faţa cititorilor nu mai puţin de patru materiale scrise sau în care se vorbeşte de judeţul Bistriţa-Năsăud.
Despre dicţionarul critic „Scriitori din Bistriţa-Năsăud” al preşedintelui SS B-N, Andrei Moldovan, apărut la Editura Şcoala Ardeleană, apare un material scris de Irina Petraş, preşedinte USR, Filiala Cluj, în care, sub genericul „O carte de referinţă”, spune că „dicţionarul aşază o bună temelie pe care să se poată lucra în anii următori”. Despre Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, criticul spune că este „o societate extrem de activă şi foarte atentă la promovarea vieţii culturale a judeţului”. „Andrei Moldovan cunoaşte foarte bine lucrările lexicografice precedente, unele chiar de el însuşi lucrate, le recunoaşte meritele şi le ştie număra carenţele. Pentru acest dicţionar din Anul Centenarului Marii Uniri, autorul înţelege să combine generozitatea şi patriotismul local cu exigenţa... Aşadar, nu numărul de volume a contat ci vizibilitatea acestor scriitori în presa de specialitate. Aparteneţa geografică, de asemenea, a ţinut seama nu neapărat de locul naşterii, ci de implicarea în viaţa literară a judeţului”.
Un alt bistriţean prezent este Olimpiu Nuşfelean, directorul „Mişcării Literare”, ce vorbeşte în eseul „Critica literară ca o operă de ficţiune” despre Robert Colonna d’Istria, un renumit jurnalist francez, autor de lucrări de analiză istorică şi despre volumul său „Testamentul fericirii”.
Alex Ştefănescu scrie despre Andrei Mureşanu, autorul Imnului naţional, şi despre personajele simbolice din opera acestuia.
Al patrulea bistriţean prezent în acest număr este Victor Ştir, cu proaspăta lui carte „Recviem”, de la Editura Studis, despre care scrie Gheorghe Grigurcu. Cartea este inspirată de moartea unei căţeluşe cu numele Paris. „Poetul de o mare puritate a inimii, care este Victor Ştir, îşi propune a rosti versurile de acum la poarta Raiului, aidoma jonglerului pomenit de Anatole France, care se închina la inima Fecioarei Maria, oferindu-i jocul său de cuţite”, spune Grigurcu.
Nu este de ici de colo prezenţa a patru bistriţeni sub cupola aceleiaşi nume a celei mai cunoscute reviste din ţară.