O „inițiere” în arta preparării ceaiului

Tinerii pasionați de cultura chineză au avut oportunitatea de a lua parte la Chinese Tea Workshop, organizat de Institutul Confucius din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Manifestarea a avut loc în generosul spațiu al Centrului de Documentare și Informare al Colegiului Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița, având ca gazdă pe bibliotecara Nicoleta Butuza.
Elevii din clasele a X-a A, a XI-a E și a XI-a F au avut parte de o „inițiere” în arta preparării ceaiului. Alături de aceștia, printre participanți s-au numărat directorul Irina Matei, consilierul educativ, prof. Crina Peter, profesoarele Karina Ciuruș, Elena Nașcu, Andreea Pintiliescu, Alina Bîtcău. Reprezentata institutului, Sha Yanyan, le-a prezentat elevilor importanța ceaiului pentru populația chineză și tipurile de ceai dintre care cele mai răspândite sunt ceaiul verde ( Longji) și ceaiul negru.
Totodată, au fost prezentate tipurile de seturi de ceai și ustensilele care le compun. După o demonstrație asupra modului de preparare, elevii au putut să facă ei înșiși ceaiul verde Longji. Evenimentul a fost primit cu multă satisfacție de participanții la workshop, iar reacțiile au fost pozitive.
Directorul Irina Matei a afirmat: „A fost o experiență foarte interesantă. Am aflat despre cultura ceaiului și despre beneficiile acesteia. M-a impresionat faptul că prepararea ceaiului impune în cultura chineză o atitudine de calm, răbdare și liniște, spre deosebire de rapiditatea cu care ne preparăm noi ceaiul, de multe ori în grabă și stresați de timp. În cultura chineză prepararea ceaiului presupune un ceremonial, o adevărată artă care creează confort, induce calm. A fost impresionant să aflu că din acest ceremonial face parte și modul în care se păstrează serviciul de ceai, toate piesele acestuia spălându-se zilnic cu apă fierbinte, chiar dacă au fost utilizate sau nu.”
„Atmosfera destinsă, prezentarea serviciului de ceai și a diferitelor ierburi care stau la baza ceaiurilor, ca și faptul că am fost invitați să simțim aroma plantelor ne-a introdus în contextul ceremonialului ceaiului”, mărturisește Crina Peter, consilier educativ la CNAM. „Diversitatea tipurilor de ceai a fost pusă în relație și cu diferitele culori: ceai negru, ceai galben, alb sau verde, iar pe lângă comunicarea în limba engleză Sha Yanyan a dat, de fiecare dată și denumirea originală în limba chineză a fiecărui tip de ceai, iar la începutul atelierului a prezentat litera specifică a ceaiului. M-a impresionat faptul că ceremonialul ceaiului se face în semn de respect față de cel invitat la ceai, în semn de iertare sau de împăcare sau se oferă părinților la nuntă în semn de mulțumire. Este o adevărată cultură cu multiple valențe în artă, în literatură”, a mai subliniat aceasta.
Profesoara de geografie Elena Nașcu a constatat diferențele dintre ceremonia ceaiului în China și cea din Japonia. „Prin natura disciplinei predate am citit mult despre această țară – China – impresionantă nu numai prin mărimea suprafeței și a numărului de locuitori care o situează pe locul I în lume, dar și a naturii extrem de diversificate, având toate formele de relief. Am fost atrasă la acest workshop de diferitele tipuri de preparare a plantelor, unele suportând un proces de fermentare, altele de semifermentare înainte de uscare, la care se adaugă grija pentru calitatea și prospețimea plantei pentru ceai. Am fost mai ales impresionată de dimensiunea mică a cănilor de ceai și a cantității reduse de ceai care se consumă, 1-2 căni de ceai pe zi. Am fost încântată să văd elevele foarte interesate de ceremonia ceaiului și de faptul că li s-a oferit ocazia să ia parte la prepararea lui. Ceremonialul acesta presupune timp, tihnă, atmosferă plăcută, muzică ambientală - foarte interesant!”
Karina Ciuruș a precizat că „în ceea ce privește plantele, este vorba de aceeași plantă pentru ceai, dar diferența se face prin procesul de pregătire a frunzelor, dar și de zona din care acestea sunt recoltate. Ceaiul devine faimos în funcție de zonă și înseamnă ritual, dar are și scopuri terapeutice. Cel mai cunoscut ceai din lume este ceaiul negru, distingându-se trei tipuri de ceai negru. Se consumă iarna, având funcția de a încălzi organismul, dar și pentru digestie, fiind un ceai fermentat. Spre deosebire de acesta, ceaiul verde este antioxidant, revigorant, iar ceaiul alb este nefermentat, uscat rapid, numele său fiind determinat de aspectul argintiu al frunzelor, acoperite de peri fini de culoare albă.
Ritualul în sine constă în fierberea apei în clocot, încălzirea ceainicului și a ceștilor cu această apă care se scurge, apoi spălarea plantelor tot cu apă clocotită, care și ea se scurge bine de pe frunze și abia a treia apă devine ceaiul care se servește în cești. Ceștile sunt foarte mici, iar ceaiul se bea din trei înghițituri. Planta de ceai nu se atinge cu mâna, păstrându-se în ambalaj de hârtie, în cutie de metal. Vasele de ceai pot fi din porțelan, metal, sticlă sau lemn.
Prima persoană care a fost servită cu ceai a fost d-na Elena Nașcu, considerându-se cea mai importantă ca vârstă, apoi directorul Irina Matei, subliniidu-se astfel și această componentă a ceremonialului, care se referă la ordinea în care se distribuie ceștile cu ceai. O importanță deosebită o are și igienizarea vaselor, care se face zilnic, chiar și dacă este vorba de vasele de ceai aflate în muzee. Tot ritualul cere lentoare tocmai pentru a te relaxa. Este fascinant ritualul ceaiului”, mai subliniază Karina Ciuruș.
Gazda evenimentului, Nicoleta Butuza, consideră că reprezentanții culturii chineze vor să împărtășească tuturor europenilor civilizația și cultura lor și sunt dornici să afle cât mai multe despre cultura noastră.
Organizarea acestui workshop face parte din campania de promovare a culturii chineze în România, inițiată de Institutul Confucius. La activitatea de la CNAM au luat parte și reprezentantele CCD, directorul Loredana Zbânca și Alina Gîmbuță.