,,Pădurea altfel ,, şi Cuibul visurilor,,

În amonte urcând, spre Maierul cel nemurit de Liviu Rebreanu ca un cuib al visurilor din copilărie, simţi cum poezia triumfă, te împresoară şi primăvara, deşi cu piscurile încă albite de nea, te face să visezi în poeme.

Am fost alături de poetul Grigore Avram la sărbătoarea de inimă prin care şi-a regăsit consătenii într-o clipă de bucurie a împlinirii sale spirituale. Grigore Avram şi-a lansat cea mai recentă carte a sa acasă, la Muzeul ,,Cuibul visurilor,, din Maieru.

În sală, auditoriul era format în proporţie de peste 80 la sută din scriitori, iubitori de literatură, dascăli de viţă veche şi nobilă, adunaţi ca la un semn de chemare ancestrală, cu respect pentru scriitorul şi omul Grigore Avram, prin poet -pentru litera scrisă. De acolo, din umbra lui Rebreanu şi cu atâţia oameni de valoare alături, lumea părea a fi una aşa cum se cade să fie, bazată pa valori autentice.

Scriitorul, artizanul Muzeului, sufletul şi ziditorul de cultură din Maieru, profesorul Sever Ursa a fost cel care a luminat cu harul inegalabil al inimii sale şi acea întâlnire. La loc de cinste, firesc, a fost pagina scrisă, cartea ca obiect cu suflet.

Grigore Avram, firesc emoţionat în faţa fostului său dascăl, dinaintea părinţilor şi a rudelor aflate în sală, a trăit clipe de o intensitate cum rar mai putem găsi în forfota oraşului. Acolo, în doinirea de sub zăgazurile hibernale a Someşului, când gheaţa se rupe în felii şi păstrăvii respirat din nou liberi,- sub pecetea amitirilor mai vechi şi mai noi, sub lamura istorică a unei comunităţi cum rar mai găseşti în România de azi, şi sub spectrul unui trec glorios ce ţine şi de fenomenul Liviu Rebreanu,- lansarea de cărţii intutulată ,, Pădurea altfel,, a fost o sărbătoare incontestabilă. De la Maieru, pădurea se vede altminteri decât o ştim noi , cei cu paşii zlilnic risipiţi pe asfalt. La poale de codru şi-n limesul Muntelui, pădurea lui Grigore Avram era un personaj viu, pulsa, se auzea mugind de seve în fiecare mugur ce aştepta desfrunzirea.

Despre carte, despre literatura şi scriitorii născuţi pe Valea Someşului au vorbit scriitorii: Elena M. Câmpan, Preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Municipiul Bistrita, Sever Ursa, Icu Crăciun dar şi mulţi alţii, profesori şi iubitori de cultură autentică. Fiecare la rândul său a reliefat rolul scriitorului contemporan la perpetuarea culturii naţionale. S-au facut referinţe la fiii Maierului, care au ajuns academicieni, au doctorate şi funcţii înalte în instituţii importante din ţară şi străinătate. Acest succes pornind indubitabil de la filonul localităţii, - cu cei şapte ani de acasă, educaţia din familie, apoi cu îndrumarea primilor dascăli. Aici, rolul şcolii rurale, a profesorului a fost exemplificat prin focul nestins al prof. Sever Ursa, cel care a format generaţii de Oameni, le-a îndrumat paşii prin şi pentru carte, le-a arătat zările spre care să viseze, să zboare mai departe. Şi Grigore Avram este unul dintre cei care se mândreşte că l-a avut dascăl pe cărturarul de elită Sever Ursea. Îi poartă respect, şi la rîndul său, maestrul a declarat că… e fericit ori de cîte ori foştii săi elevi revin la Maieru, cu o carte nouă, pe care o aşază în biblioteca Muzeului..

Despre opera literară a scriitorului Grigore Avram s-a vorbit în termeni pozitivi de critica literară actuală. El scrie în dulcele stil clasic dar foloseşte în esenţa poemelor sale, şi modernul, influenţa lumii înconjurătoare din care un loc aparate în ocupa Pădurea, Dragostea, Satul.

În ,,Pădurea altfel,, o carte de proza de data asta, autorul a susprins prin filosofia-i fină şi în mereu în oglindă aşezate fiindu-i comparaţiile, a văzut Pădurea ca pe o fiinţă, ca pe un om. Inedit în felul său, Grigore Avram este o personalitate remarcabilă nu doar în literatura, ci şi profesional, el fiind şi deţinătorul Titlului de Doctor în Ştiinţe Silvice.

Despre Grigore Avram, pe care vrem sau nu vrem, îl alăturăm mereu văii Someşului, Maierului,- se va mai vorbi sigur, la fel şi despre ,, Cuibul visurilor,,- acea minune care stă cu rădăcinile în trecut şi ne arată unde trebuie să ajungem. Cne suntem? ,,Pădurea altfel,, ne dă un posibil răspuns.