Prefectul Stelian Dolha: Monarhia a fost iubită în România inclusiv pentru modul în care regii și reginele au știut să fie aproape de români în momente de cumpănă

Motto
„Jur de a fi credincios legilor țării, de a păstra religiunea României precum și întegritatea teritoriului ei, și de a domni ca domn constituțional”
(Jurământul principelui Carol I, depus la 10 mai 1866, București)

Ziua de 10 MAI, cunoscuta si sub denumirea de „Ziua Regalităţii” are o triplă semnificație si anume: 1866- începutul domniei principelui Carol I; 1877- Independenţa de stat a Romaniei; şi 1881- transformarea ţării din principat în regat, iar Carol I a fost încoronat ca primul Rege al Românei.
Asadar, ziua de 10 mai este strâns legată de Domnia lui Carol I, care începuse, de fapt, în aprilie 1866, odată cu intrarea sa în țară. Traseul prin țară, de le Drobeta Turnu-Severin la București, a cuprins orașele Horezu, Râmnicu-Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, vechiul drum al țării, păstrat mai târziu în memorie drept „Drumul lui Carol”. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în București. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf și a fost întâmpinat de o mulțime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. La Băneasa i s-a înmânat cheia orașului. In aceesi zi de 10 mai 1866, Carol a fost Proclamat domnitor al României, si a rostit jurământul în limba franceză.
În timpul domniei sale, țara a obținut independența deplină față de Imperiul Otoman, după Războiul de Independență (1877 - 1878), război în care Carol I s-a aflat efectiv în fruntea trupelor. La 10 mai 1877 se instituie prima decorație românească – “Steaua României”. Apoi,pe 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege. Ceremonia de încoronare a fost programată pe 10 mai 1881.Prin urmare, la 10 mai 1881 au loc festivitățile prilejuite de proclamarea Regatului României și încoronarea ca rege a domnitorului Carol I. Președintele Parlamentului de atunci a oferit regelui Carol I și reginei Elisabeta coroanele făurite din oțelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independență al României (1877-1878). Tot în timpul domniei lui Carol I, în urma celui de-al doilea război balcanic, terminat prin Tratatul de la București din 1913, România obține partea de sud a Dobrogei, Cadrilaterul, de la Bulgaria. În cei 48 de ani de domnie, Carol I a transformat România, dintr-o provincie otomană într-o ţară europeană modernă, prosperă şi respectată. În Testamentul sau, Regele Carol I al României, spunea : “Succesorul meu la tron primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: " Totul pentru ţară, nimic pentru mine" . Carol I a murit pe 27 septembrie/10 octombrie 1914. Viitorul rege Ferdinand, împreună cu influenta sa soție, regina Maria, au avut un rol determinant în faurirea României Mari. Carol I a fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce țara până la instalarea regimului communist care a dus la abdicarea forțată a regelui Mihai I, în urma loviturii de stat de la 30 decembrie 1947, când s-a proclamat Republica Populară Română. Perioada regumului comunist a durat până la revolutia din decembrie, 1989. Apoi a urmat o perioadă "neocomunistă" numită perioada de tranzitie care tine de mai bine de 30 de ani si nu se mai termină.
In concluzie, 10 MAI a fost Ziua Naţională a României, timp de 81 de ani, din 1866 până în 1947, odată cu venirea comuniştilor la putere. După instaurarea comunismului, sărbătoarea legată de Ziua Regalităţii a fost ştearsă din calendar. Până si Ziua Independenţei, de stat a Romaniei a fost falsificata de comunisti fiind mutată pe 9 mai, invocand discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai 1877. In realitate, România îşi câştigă independenţa faţă de Imperiul otoman ca urmare a contribuţiei semnificative din cadrul războiului ruso-turc (1877 – 1878), iar pe 10 mai 1877, Senatul ţării votează proclamaţia de independenţă, care a fost apoi aprobată în 1878 în cadrul Congresului de la Berlin. Chiar si in prezent se mentine confuzia introdusa de comunisti, când vine vorba despre independenţa Romaniei, se face trimitere la data de 9 mai 1877.
Si totusi, în 2015, Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 103/2015 prin care 10 Mai îşi recâştigă statutul de sărbătoare naţională, marcând cele trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
Dupa cum se stie, la Bistrita in perioada interbelica bulevardul Republicii purta numele Regina Maria, iar Piata Centrala se numea Regele Ferdinand.
Monarhistii bistriteni au propus in repetate rânduri, revenirea la denumirea interbelica a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, din pacate fara nici un rezultat.