Primăria Bistrița are pregătite 30 de proiecte pentru accesarea banilor europeni! Care sunt proiectele cu fonduri prealocate!

La Primăria Bistrița, a avut loc o ședință cu reprezentanți ai Agenției de Dezvoltare Regională Nord-vest, în cadrul căreia a fost analizat stadiul de pregătire a proiectelor municipalității pentru următoarea sesiune de alocare financiară POR 2021-2027.
"Agenda noastră cuprinde peste 30 de proiecte care vizează domenii precum eficiența energetică, spațiile verzi, regenerarea urbană, mobilitatea, patrimoniul, turismul și infrastructura educațională, pentru care putem demara procedura de accesare de fonduri la începutul anului viitor, în baza ghidului ce va fi lansat în curând în acest sens.
Este important de reținut că avem deja fonduri prealocate pentru câteva dintre obiectivele noastre, astfel:
- pe componenta „Regenerare urbană”, proiectele „Regenerarea urbană a spațiilor publice degradate zona Andrei Mureșanu” și „Regenerare urbană case în centrul istoric” (proiect inovativ la nivel de regiune): 6.500.000 euro, cu posibilitate de supracontractare până la 13.000.000 euro;
- pe componenta „Mobilitate urbană”, proiectele „Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița”, „Coridor de mobilitate durabilă aferent Râului Bistrița (Linia Albastră)” și „Coridor de mobilitate Calea Clujului – Drumul Cetății – Lucian Blaga”: 23.658.000 euro;
- pe componenta „Spații verzi”, proiectele „Coridor ecologic – Valea Căstăilor” și „Regenerare urbană în zona MHC”: 5.472.000 euro", explică primarul Ioan Turc.
Pentru alte proiecte importante, vom participa la apeluri competitive pe domeniile patrimoniu și turism, eficiență energetică și infrastructură educațională.

Comentarii

24/07/22 14:29
Sergiu

Referitor la componenta „Coridorul verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița”, care presupune amenajarea pistelor de biciclete și a zonelor pietonale întâmpină dificultăti legate de lătimea prea îngustă a străzilor. Oricum, in centrul istoric al orasului circulatia auto nu poate fi eliminată total chiar nici de pe străzile numai cu functie de locuit din zonele rezidențiale.
In acest caz, singura solutie rămâne amnajarea străzilor de tip „shared-space” (spațiul comun), ceea ce presupune eliminarea unor caracteristici rutiere precum borduri , marcaje , semne de circulație și chiar semafoare.
De aceea, străzile de tip „shared-space” crează un sentiment mai mare de nesigurantă, fiind neclar cine are prioritate, șoferii sunt obligati să își reducă viteza, reducând astfel dominația vehiculelor, odată cu scăderw ratei accidentelor rutiere și îmbunătățind siguranța pentru alți utilizatori ai drumului.
Oricum, pentru cei care vor să se apropie de centrul istoric este nevoie și de un inel central de circulatie auto. In cazul orasului Bistrita inelul central, poate fi realizat pe străzile deja existente. Mai corect este vorba despre închiderea inelului central de circulatie pentru centru istoric sau oraşul vechi alcătuit din străzile: Dr.Ioan Ratiu- Odobescu- Gării- Bul.Republicii-Bistricioarei-Roman C.Vivu-Vasile Conta-Codrisor- Podul Budacului.
Pentru asta ar fi necesară prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica-furnizare si Aquabis, si apoi construirea unui pod peste râul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice, pentru legătura cu strada Codrisor. Acest pod care ar putea fi numit „Podul Morii”, amintind de Piata Morii din apropiere dar si de existenta unei mori de apă pe fostul „canal al morii”, ar crea si posibilitarea trecerii circulatiei auto din zona parcului pe malul stâng al râului Bistrita pe strada Codrisor până la Podul Budacului. Pe acest inel central se află cele mai multe institutii de interes local sau judetean, precum Palatul de Justitie, Biblioteca Judeteană, Liceul de Muzică, Directia de Statistică, Palatul Postei, Arhivele Statului, Inspectoratul de Politie, Colegiul National „Andrei Muresanu”, Colegiul National „Liviu Rebreanu”, Prefectura, Sala Polivalentă, Stadionul „Jean Pădureanu”, Strandul „Codrisor”, etc.
Bulevardele și străzile mai largi care converg spre inelul central vor putea rămâne cu două sensuri de circulatie, în timp ce pe străzile mai înguste se va introduce sens unic. Parctic se vor grupa câte doi străzi, una cu sens unic într-o direcție, iar cealaltă cu sens unic în direcția opusă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5