Prof. dr. Dorel Cosma: Toţi cei 400 de delegaţi m-au votat pentru încă un mandat de patru ani ca preşedinte al IGF. Cred că Bistriţa nu are decât de câştigat prin faptul că în întreaga lume se vorbeşte de noi

Rep.: - Colegii din IGF au hotărât ca prof. dr. Dorel Cosma să-i reprezinte încă patru ani ca preşedinte. Vă felicităm pentru acest lucru. Cu siguranţă este o bucurie şi pentru cei de acasă.

Dr. Dorel Cosma: - Într-adevăr, la Nimes, în Franţa, s-au derulat lucrările Adunării Generale IGF în urma cărora am fost reales preşedinte în unanimitate. Adunarea a debutat cu o şedinţă a Biroului Executiv IGF, la care au participat preşedintele, preşedintele adjunct, vicepreşedinţii, secretarul general, trezorierii şi membrii, în total 17 persoane. În cadrul şedinţei s-au prezentat principalele probleme pe care biroul le-a expus mai apoi în faţa Adunării Generale. S-au discutat modificări ale statutului, probleme legate de sediu oficial al IGF, de cotizaţii, de schimbarea denumirii.

După supunerea la vot, acestea au fost prezentate în faţa celor 400 de participanţi, membri ai Federaţiei, prezenţi la Adunarea Generală din Franţa.

Adunarea Generală a fost deschisă de preşedintele adjunct IGF, Nicolas Charlety, care a prezentat un eseu despre importanţa şi rolul culturii în etapa actuală a globalizării. Apoi, în calitate de preşedinte, am prezentat Raportul celor trei ani de mandat pe care i-am avut. În acest cadru s-a schimbat şi denumirea organizaţiei în Uniunea Mondială de Folclor IGF, pentru că în momentul de faţă ne-am extins şi peste ocean. De asemenea, s-a hotărât să avem două sedii centrale, unul istoric la Voiron – Franţa, unde va fi Biroul Permanent al preşedintelui, secretariatul şi biblioteca şi un sediu administrativ, la San Giovanni Rotondo – Italia, cu sală de expoziţii şi sală de spectacole. Apoi, s-a dizolvat conducerea şi s-a trecut la partea de vot, de alegeri pentru noua conducere care, conform noului statut, va fi pe patru ani.

Rep.: - Cu siguranţă aţi avut emoţii, pentru că nu este uşor ca 400 de artişti din întreaga lume să dea votul României.

D.C.: - Aşa este, emoţiile sunt fireşti, însă pot să vă spun, în acelaşi timp, că am fost foarte bine pregătit. Pentru prima dată în activitatea IGF, de 65 de ani, am prezentat un raport complet de activitate, am fost în faţa Adunării Generale nu doar cu o simplă relatare ci şi cu un raport tipărit în cinci limbi, ceea ce a surprins pe toată lumea, cu tot ceea ce s-a făcut sau ne dorim să facem în continuare. Cel mai important lucru este acela că, deşi fosta conducere nu ne-a predat documentele începând munca de la zero, am reuşit în aceşti ani să intrăm în posesia tuturor documentelor oficiale care ne permit atragerea unor fonduri europene, atât organizaţia, cât şi preşedintele având din acest moment coduri fiscale personale, conform legii europene.

Rep.: - Toate acestea au contribuit, până la urmă, la un vot în unanimitate, lucru care spune multe despre aprecierea pe care o aveţi în domeniul folclorului.

D.C.: - Aşa este, m-am bucurat şi eu să văd că toţi cei 400 membri au ridicat mâna şi m-au susţinut pentru un mandat de încă patru ani. Alături de mine vor fi doi preşedinţi adjuncţi din Franţa şi Italia, trei vicepreşedinţi din Spania, Israel şi Serbia, un secretar general din Bulgaria, secretar general adjunct din Franţa, de unde este şi trezorierul, iar trezorierul adjunct din România, în prezenţa năsăudeanului Pahone Pop. De asemenea, au fost votaţi şi şapte membri ai Biroului Executiv.

Rep.: - Din câte am observat, în evenimentele dumneavoastră nu este implicat factorul politic. Cum reuşiţi să rămâneţi echidistanţi?

D.C.: - Prin statutul pe care îl avem, am exclus votul sau implicarea în Biroul Executiv a angajaţilor politici, ei pot fi prezenţi la anumite evenimente însă fără a lua decizii. Ne-am gândit la acest fapt deoarece, în urmă cu zece ani, au fost momente în care guvernatori sau oameni politici puneau mari presiuni pe viaţa culturală. La noi, conform noului Statut, există două funcţii mari cu caracter onorific, cea de senator IGF, care se acordă unor persoane care prin activitatea lor susţin financiar şi direct activitatea la nivel internaţional, care au drept să participe la toate întâlnirile noastre, însă nu pot candida la funcţii şi cea de ambasador IGF, care ne vor reprezenta la nivel internaţional, în diferite colţuri ale lumii, cu mandat din partea preşedintelui, în deschiderea unor porţi culturale, Până acum avem un singur senator, primarul din San Giovanni Rotondo – Luigi Pompilio, prezent pentru prima dată în România la Festivalul „Nunta Zamfirei”.

Rep.: - Dacă ar fi să mai punctăm câteva dintre realizările celor trei ani de mandat....

D.C.: - Caravana folclorică IGF, singura manifestare adresată soliştilor de muzică populară din întreaga lume, care se desfăşoară pe teritoriul mai multor federaţii. Apoi, Festivalul World Folk Stars, care se adresează ansamblurilor folclorice, în fiecare an participând în competiţie şase ţări, care la final primesc titlul de ansamblu folcloric emerit. Din ţara noastră, până acum au luat acest titlu ansamblurile „Cununa de pe Someş” şi „Balada”, juriul este format din membrii Biroului Executiv, iar dacă unul dintre aceştia are obiecţii, titlul nu se mai acordă. Din 2008, se acordă titlul „Oscar în folclor”, pe care l-am modificat începând de anul acesta în IGF Gold Star, deoarece nu am căzut la un acord cu comisia de cineaşti din Florenţa, însă discuţiile continuă. Anul acesta „Oscarul” îl vom acorda în Haifa, deja pregătindu-se oficiile la nivel guvernamental.

Rep.: - Care sunt relaţiile IGF cu autorităţile naţionale din statele membre?

D.C.: - Vă anunţ în premieră că o delegaţie IGF va depune un raport la Comisia de Cultură din Parlamentul European pentru susţinerea culturii populare. Vrem să avem întâlniri cu forurile administrative din principalele ţări europene, lucru pe care l-am început, rămânând surprinşi de modul în care  preşedinţi de state sau prim-miniştri au răspuns pozitiv proiectelor noastre.

Rep.: - Urmează patru ani în care ora exactă a folclorului se va da, din nou, de la Bistriţa. Ce vă propuneţi în această perioadă?

D.C.: - Să realizăm, prin folclor, o lume cât mai apropiată cu bucuria de a trăi, a spera. O lume fără conflicte militare, în care, prin muzică şi dans să apropiem oameni. Cred cu tărie că prin folclor reuşim să facem adevărate punţi de prietenie, să oprim conflicte, să luminăm feţe şi să aducem un mesaj de pace, înţelegere şi frumuseţe a artei. Este motivul pentru care eu nu susţin ierarhiile în folclor, care nu fac decât să genereze nemulţumiri, aşa cum din păcate, se întâmplă în multe competiţii sportive. Folclorul, prin tot ce are mai frumos, este un  mesaj al prieteniei, nu al rivalităţii. Nu poţi face deosebire  între frumuseţea culturii popoarelor lumii.

O noutate care va fi implementată începând  din acest an, la iniţiativa colegului din Franţa, este Academia de Muzică şi Dans IGF, la care vor participa instructori, dansatori şi muzicieni din diferite colţuri ale lumii, care vor învăţa folclor din întreaga lume, de la profesori din cadrul Conservatorului din Franţa, dar şi de la specialişti din ţările membre IGF. În fiecare an vom avea între 10 şi 20 de cursanţi care, la final, vor da un examen care-i va atesta ca specialişti în domeniul artelor. De asemenea, am lansat propunerea de a realiza harta turistico-cultural-folclorică a Europei, fiecare federaţie urmând a trimite o listă cu minim patru complexe hoteliere din ţara lor care vor face parte din proiectul nostru. De exemplu, dacă ai un turneu în Spania, vei ştii, conform hărţii, că în Italia, în zona x, este un complex care cazează artiştii, la preţuri modice, astfel încât drumul să fie mai uşor. Anul trecut am avut primul Congres de folclor şi turism în Spania, pe care îl vom continua, tocmai din dorinţa de a promova, prin folclor, şi turismul.

Rep.: - Cu siguranţă, cei trei ani în care aţi fost preşedinte IGF, şi următorii patru, în care continuaţi cu un nou mandat, au adus beneficii şi pentru Bistriţa. Cum privesc cei de afară municipiul nostru?

D.C.: - Pentru noi e important că, plecând de la folclor, avem o extindere în toate sferele culturale la nivel internaţional. Toţi colaboratorii noştri nu se ocupă numai de folclor ci şi de arta plastică, teatru, muzică corală, muzică de fanfară, motiv pentru care, în ultimii ani, aţi văzut la Bistriţa artişti din sfere diferite care au prezentat programe bine apreciate. Nu doar conducerea internaţională, ci şi cea naţională se află tot la Bistriţa, Asociaţia noastră numărând 60 de ansambluri de pe raza întregii ţări, pe care le-am sprijinit la nivel internaţional, fiecare dintre acestea având cel puţin o deplasare anual. Peste tot pe unde merg spun cu mândrie că sunt din Bistriţa şi îi invit să ne calce pragul pentru a ne vedea la noi acasă. Sunt oameni care nu au auzit niciodată de oraşul nostru, nu ştiu unde este pe hartă, însă după ce i-am invitat la noi au fost adevăraţi ambasadori ai municipiului Bistriţa.

Rep.. – Era în anul 1992, când Dorel Cosma invita la „Nunta Zamfirei” şi IGF-ul. Atunci a avut loc o şedinţă la care România nu a putut participa. Între timp, România conduce asociaţia. Cum vedeţi tot acest parcurs al dumneavoastră?

D.C.: - Într-adevăr, România nu era în cărţi şi încă de atunci mi-am propus să ajungem şi noi să avem un cuvânt hotărâtor în ceea ce priveşte folclorul. Apoi, a mai fost un moment, în anul 1995, când în Austria, deşi eram membru, la o întâlnire, gazdele i-au prezentat pe toţi, nu ştiu nici azi dacă a fost o scăpare sau a fost intenţionat, pentru că România nu era privită cu ochi buni atunci, însă am fost singurul care nu am fost pomenit. Toţi colegii m-au consolat, însă a fost un moment în care m-am gândit că va trebui să mă lupt ca ţara noastră să nu mai fie neglijată. Apoi, la următoarele întâlniri am avut de fiecare dată intervenţii pertinentă, pe cât posibil în limba statului în care ne aflam şi, încet-încet, am câştigat respect pentru ţara pe care o reprezentam. După ce membrii Biroului au venit de câteva ori la noi în ţară şi-au schimbat poziţia faţă de noi, am fost ales vicepreşedinte două mandate, apoi preşedinte adjunct şi, din 2011, preşedinte. Este foarte important să poţi vorbi fără translator, să ai accesul la a dialoga direct cu fiecare membru al federaţiei şi cred că Şcoala germană şi mai apoi Universitatea ieşeană m-au educat în acest sens. De fiecare dată când merg într-o ţară ştiu să spun măcar câteva cuvinte în limba lor, ceea ce bucură gazdele.

Rep.: - Şi de această dată v-aţi întors acasă cu distincţii care vor fi aşezate la loc de cinste alături de titlurile primite până acum.

D.C.: - Preşedintele Centrului Metropolitan Limes, Ivan Lachot, mi-a conferit Medalia Metropolitană pentru imaginea adusă oraşului Limes, mulţumindu-mi pentru faptul că am realizat acest eveniment aici, pentru imaginea adusă metropolei. De asemenea, am primit Stema oraşului Limes cu certificatul de autenticitate, medalia oraşului Saint Dionisy, iar din partea Federaţiei Naţionale de Folclor din Franţa medalia şi distincţia acesteia.

Rep.: - Vă felicităm pentru toate realizările dumneavoastră, vă dorim sănătate şi puterea de a duce mai departe proiectele prin care de la Bistriţa folclorul, ca un adevărat ambasador, vorbeşte de frumuseţe pe scenele lumii.

D.C.: - Vă mulţumesc şi eu şi sper, ca împreună cu toţi colegii, atât din Asociaţia Naţională de Folclor din România, cât şi cu cei din Uniunea Mondială IGF, să realizăm momente deosebite în viaţa culturală, atât din municipiu, cât şi din întreaga lume. Să încercăm, să fim mai buni, mai înţelepţi, mai toleranţi contribuind prin efortul nostru cultural la pacea din întreaga lume. Am încredere în arta populară românească şi cred că oraşul meu şi judeţul nu au decât de câştigat prin faptul că întreaga lume ştie, în acest moment, despre locurile de naştere ale lui Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu şi George Coşbuc.