Prof. Mircea Daroși: Eminescu și Astra culturală

În peregrinările sale prin Ardeal, Mihai Eminescu a luat contact cu Astra, una dintre cele mai reprezentative societăți culturale  ale vremii, înființată la Sibiu, în noiembrie 1861. Abia împlinise 16 ani, când poetul este prezent la ședințele Astrei din 27-28 august 1866, la Alba Iulia, unde audiază discursul lui Timotei Cipariu despre unificarea ortografiei limbii române, luându-și notițe ca un elev sârguincios și interesat de problematica dezbătută. Informația aparține lui Perpessicius, care mai spune că, între 10-11 august 1869 Eminescu participă la adunarea Astrei de la Șomcuta Mare, în compania lui Iosif Vulcan,  scriitorul și directorul revistei ,,Familia ” care i-a schimbat numele, din Eminovici în Eminescu, odată cu publicarea primei  sale poezii cu titlul ,,De-aș avea ”. Între ei se va închega o frumoasă prietenie care va dura pe tot parcursul vieții.  

Prelegerea lui Iosif Vulcan ,,Poporul român și poezia sa ” îl va inspira în viitor pe Eminescu în realizarea poeziei ,,Doina ”, acel cântec de speranță și de durere al poporului nostru, concentrat în versurile : ,,Sărac, în țară săracă ” și ,, Vai de biet Român, săracul/ Îndărăt tot dă ca racul ”. Pe lângă această conferință s-au discutat aici probleme care-l interesau direct și pe poet : înființarea unei catedre de limbă și literatură română la Universitatea din Viena, regulamentul de folosirea bibliotecii Astra, proiectul unei tipografii a Asociațiunii, proiectul tipăririi unor cărți etc. Toate aceste informații se află în însemnările de pe manuscrisul său din primul an de studenție vienez .

La Adunarea de la Șomcuta Mare este prezent și George Barițiu, viitorul președinte al Astrei (1888-1893),  al cărui discurs îl impresionează mult pe  Eminescu.Tot aici, poetul o cunoaște pe Constanța Dunca de Șieu, venită din depărtare, la invitația  istoricului clujean, pentru a susține conferința ,,Rolul femeii în noua societate”. Ea este descendenta unei importante familii maramureșene din neamul lui Dragoș Vodă, cu studii la Viena și Paris, scriitoare și o mare susținătoare a mișcării feministe. Nu se știe dacă între ei s-a legat o relație de prietenie, dar este cert că Eminescu a însoțit-o în 1869 la Sighetu Marmației să conferențieze pe temele ei preferate. Despre Adunarea de la Șomcuta Mare, Iosif Vulcan scrie în ,,Familia ” nr. 32 din august 1869 : ,,Încă din preziua adunării pe străzile comunei românești Șomcuta, unduia o mulțime de oaspeți adunați din toate părțile Sălajului, și din Comitatele Satu Mare, Maramureș, Dăbâca și din alte locuri din Transilvania. O bucurie sinceră a cuprins întregul public adunat în acea zi, când au aflat că binemeritatul bărbat, domnul George Barițiu a sosit la Șomcuta pentru a participa și domnia sa la adunare ”.Nu știm dacă în anii următori Eminescu a continuat să țină în mod direct legătura cu Astra, dar prin activitatea sa literară și publicistică a fost un adevărat promotor al ideilor astriste.

Viața și opera lui a intrat însă în sfera de interes a Astrei de pe întreg cuprinsul țării. Încă din anii de început ai colaborării sale la ,,Familia ”, a prezenței la Blaj și a studiilor sale la Viena, Revista Astrei ,,Transilvania ” vorbește în permanență de faptul că opera eminesciană a constituit și constituie un element de seamă în educația culturală, muzicală și artistică pe care această ,,asociațiune ” și-a propus s-o realizeze. După ce multă vreme Alecsandri a deținut primul loc în rândul poeților preferați la manifestările Astrei, acum locul acestuia este luat de poezia eminesciană.  În presa astristă, și nu numai, au apărut numeroase articole și studii care îi așază numele printre cei mai de seamă scriitori ai momentului, iar interesul criticii pentru opera acestuia a crescut considerabil. După moartea poetului și până în zilele noastre, Despărțămintele Astrei din țară au organizat și continuă să organizeze serbări publice,  serate literare, se țin conferințe, având ca obiect omagierea celui care a revoluționat poezia românească. Nu întâmplător, ziua de naștere a lui Eminescu, 15 ianuarie, coincide astăzi cu Ziua Culturii noastre Naționale. Bustul poetului este așezat în mai toate orașele din țară. Multe școli și instituții culturale poartă numele poetului.

La Năsăud, Eminescu și Veronica Micle se îmbrățișează din priviri pe soclul iubirii lor legendare. Astra a fost și a rămas pentru totdeauna o citadelă culturală care duce mai departe cultul eminescian.

Mircea Daroși

 

 


 

 

Comentarii

19/07/24 14:55
Rus Augustin

STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Ce bine că în idealul dumneavoastră cultural stăruie EMINESCU, omul total al culturii românești, și cea care i-a fost un timp aproape, VERONOCA MICLE. Căci, vorba epigramistului ... „Femeia e un alfabet / Pe care îl înveți încet / Și-l uiți,deși nu-ți prea convine / Exact când îl cunoști mai bine !”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5